30 january 2019, 17:05 Moldovan Diaspora 12938

Diaspora: Eu sînt moldoveancă şi mă mîndresc cu identitatea mea

Feliţia Tîrzilă are 38 de ani şi este născută în satul Larga, raionul Briceni, provenind dintr-o familie de muzicieni - Petru şi Valentina Tîrzilă.

„Bineînţe-les că părinţii au avut grijă ca eu să le urmez talentul şi aşa am ajuns să fac pian la şcoala de muzică din sat din clasa 1. În clasa a 8-a am obţinut o bursă de studii la Liceul de Artă „Octav Bancilă" din Iaşi", spune doamna Tîrzilă.

După liceu şi-a continu-at studiile la Universitatea de Artă „George Enescu" din Iaşi, unde a absolvit Canto clasic, Teoria Muzicii şi Pian secundar. Fiind studentă la Conservator, l-a cunoscut pe Walid Abu Rmeileh, de origine arabă, din Ierusalim, care îi devine soţ în anul 2000. În 2005, împreună cu soţul, decide să se stabilească cu traiul în Ierusalim şi aşa începe viaţa Feliţiei în Ţara Sfîntă. „La început, mi-a fost extraordinar de greu din cauza limbii, tradiţiilor foarte diferite. Eram prac-tic o străină, la care toţi se uitau ciudat. Eu lăsasem în Romînia postul de profesor de muzică, dar cel mai greu a fost să mă despart de fami-lia lăsată în Republica Mol-dova. Primele luni au fost de coşmar. Nu credeam că voi fi fericită vreodată aici. Nu credeam că voi profesa aici vre-odată. Mi-a fost greu, pentru că muzica este viaţa mea!", îşi aminteşte Feliţia Tîrzilă.

În septembrie 2005, însă, a primit postul de profe-sor de Canto şi Teoria Muzi-cii în cadrul Conservatorului „Edward Said" din Ierusalim, unde lucrează pînă în prezent şi unde a avut mult succes în concerte şi proiecte din mai multe ţări, precum Germania, Franţa, Italia, Elveţia ş.a. Ulterior, a format şi corul „Jerusalem Choir", cu care a avut succes deplin şi unde au absolvit studenţi care acum îi sînt colegi şi cu care se mîndreşte mereu.

Sînt 15 ani în care s-a dedicat conservatorului, însă în paralel a lucrat şi în cadrul mai multor şcoli ca profesor de muzică şi cor. De exemplu, la Colegiul German din Ierusalim în perioada 2005-2011, la colegiul Francez din 2015 pînă în prezent etc. Spune că surpriza din viaţa ei a fost anul 2011, cînd i s-a oferit postul de Director Academic la cel mai mare teatru din Palestina - „Al - Kasaba Thea-ter". „Acum dimineaţa sînt director la teatru şi predau şi Vocea Actorului, iar după masă lucrez la conservator. Lucrez mult, dar făcînd ceea ce îmi place şi avînd scena mereu, pentru mine este tot ce îmi doresc", a spus doamna Tîrzilă.

Chiar dacă are o carieră de succes şi o familie fericită, mereu duce dorul ţării natale şi, bineînţeles, părinţilor, dar spune că o parte din inimă o face să simtă că casa ei este deja în Ierusalim. Acolo creşte cei doi băieţi: Adam, de 9 ani, şi Amir, de 7 ani, care s-au născut acolo, dar care mereu doresc să viziteze bunicii. „Copiii iubesc Moldova mult şi asta mă bucură, pentru că pe viitor chiar mi-aş dori ca ei să plece în Moldova la studii şi poate realizăm şi un mic viitor în ţara mea natală. Nu se ştie niciodată ce surprize ne oferă viaţa. Pînă la urmă, eu sînt moldoveancă şi mă mîndresc cu identitatea mea", a ţinut să menţioneze moldoveanca stabilită cu traiul în Ierusalim.

La încheiere, ne-a împărtăşit cîteva lecţii învăţate din experienţa sa:

- Să nu judecăm oamenii în funcţie de culoare, cultură şi tradiţii, pentru că toţi sîntem la fel, pînă la urmă.

- Răbdarea e foarte importantă cînd sîntem printre străini.

- Succesul este greu de obţinut oriunde am fi: în ţara noastră sau în străinătate, deoarece trebuie să munceşti din greu ca să îl obţii.

- În cele mai grele zile ale sale, mereu a rostit: „Viaţa e frumoasă, orice ar fi", iar acum studenţii săi rostesc această frază.

- Oricît de sus ajungem, să nu uităm niciodată cine sîntem şi de unde am pornit.

Feliţia a transmis un mesaj pentru toţi cititorii: „Mă numesc Feliţia Abu Rmeileh şi sînt din Republi-ca Moldova. Sînt mîndră de ţara mea şi nu am ezitat niciodată în cadrul unor interviuri de la Al-Jazera, Roya Tv, Phalestin TV, Al-Qods TV, dar şi a mai multor ziare, să vorbesc de ţara mea de origine! Cu drag şi mult respect pentru cei care îşi amintesc de noi, cei din afara ţării. Vă mulţumesc din suflet."

Autor: Aliona Purci

Gazeta Basarabiei