19 september 2018, 11:25 Moldovan Diaspora 12237

Rezultat inițial (partea 1)

Despre faptul că în ultimii ani, emigrarea din Moldova a căpătat proporții amenințătoare se vorbește la diferite niveluri, începînd cu sursele mass-media pînă la politicieni și experți. Însă cine, unde exact și de ce pleacă, dar şi care sînt consecințele acestui proces au fost analizate de către Noi.md.

Aplicabil pentru toţi

Legislația moldovenească permite cetățenia dublă, datorită căreia o parte semnificativă a populației Republicii Moldova are dublă cetățenie (română, rusă, bulgară, ucraineană etc). În majoritatea cazurilor, cetățenii reușesc să-și păstreze cetățenia moldovenească, în pofida faptului că unele țări solicită renunțarea la cetățenia țării de origine a solicitantului. De aceea, în analiza prezentată aici nu numai că au folosite datele privind populația țării, dar au fost luate, de asemenea, în considerare realitățile de emigrare ale categoriei cetățenilor Republicii Moldova cu dublă cetățenie. În esență, definiția "cetățeni ai Moldovei" sau "cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului" este aplicabilă pentru întreaga populație a țării.

Emigrarea în scopul de a învăța, a lucra sau, pur şi simplu, fuga din ţară

Instabilitatea politică și economică din țară, criza economică europeană, Brexit-ul, conflictul din estul Ucrainei, obţinerea regimului fără vize de la Uniunea Europeană, precum și politica de stat a României privind lichidarea statalității Republicii Moldova - toți acești factori luaţi împreună, dar și fiecare în parte, au influențat, dinamica principalelor tipuri-forme de emigrare din Moldova.

Emigrare în scopul obţinerii studiilor. Numărul cetățenilor moldoveni, care studiază în străinătate (inclusiv în baza acordurilor internaționale în domeniul educației, semnat de Ministerul Educației Culturii și Cercetării al Republicii Moldova) a crescut în mod semnificativ, iar în ultimii cinci ani s-a mărit considerabil. Acest lucru a fost facilitat de simplificarea regimului de trecere a frontierelor și de accesibilitatea studiilor în străinătate. Aproximativ 90% din numărul total al cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului învaţă în România, 6% în Rusia, restul - în țările UE. De remarcat faptul că România le oferă anual aproximativ 6 000 de burse tinerilor din Moldova, ceea ce este aproape egal cu admiterea la una din universitățile din Moldova. Acest lucru duce la faptul că Moldova pierde cîte o universitate în fiecare an. Principalele rute pentru migrația educațională de pe "Malul stîng al Nistrului" sînt Rusia şi Ucraina. Emigrația educațională, ca fenomen social complex, are beneficii și cheltuieli. Studiul la universitățile străine permite creșterea capitalului uman și social al emigrantului, sosit pentru studii. Această categorie, la revenirea în ţară, ar putea contribui semnificativ la dezvoltarea socio-economică a țării. Pe de altă parte, emigranții, care pleacă pentru a învăţa, de pe ambele maluri ale Nistrului, sînt naturalizați în afara țării, cauzînd în acest mod un "exod al creierelor". Statisticile fluxului studenților în străinătate sînt deprimante, deoarece mulți studenți pleacă și nu se mai întorc în țară.

Contnuarea articolului citiți pe noi.md.