07 july 2011, 11:51 Cinema 7518

Domnica Darienco: „Eu am fost fericită”

Domnica Darienco s-a născut la 15 ianuarie 1919, în satul Dolinsc (Valea Hoţului) din raionul Ananiev, regiunea Odessa. Între anii 1933-1937 a urmat studii de actorie de teatru la Şcoala teatrală din Odessa. După absolvirea Şcolii de teatru în anul 1937, a fost angajată ca actriţă la Teatrul dramatic ”A.S. Puşkin” (astăzi Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”).  A debutat pe scenă cu rolul Krucinina din spectacolul Vinovaţi fără vină de A.Ostrovski, din dramaturgia clasică rusă. A interpretat peste 100 roluri pe scena teatrului şi în cinematografie.

Regizorul Victor Gherlac, cu care a colaborat fructuos Domnica Darienco scria: „Domnica Darienco nu juca rolul, ea pătrundea în natura chipului personajului redat. De la început nu juca nimic, era cea mai „slabă” la repetiţie. Domnica căuta „rădăcinile”, pentru ca mai tîrziu să înflorească, iar rodul acestei căutări erau chipurile perfecte, care cucereau inimile spectatorilor. Spectatorii nu analizau, nu discutau, ci, vrăjiţi de măiestria artistei, veneau iarăşi şi iarăşi doar pentru a o vedea pe scenă pe Domnica Darienco. Domnica este o artistă din născare, care nu şi–a pus drept scop distrarea spectatorilor, cum o fac actorii de astăzi, ci stăpînirea emoţiilor, redarea unor chipuri care să zguduie sufletele oamenilor. ”

Domnica Darienco a avut talentul să se contopească cu rolurile sale. Chipurile eroinelor lui Ion Druţă constituie cartea de vizită a actriţei. Vasiluţa din Casa mare de Ion Druţă,  Mătuşa Ruţa din Păsările tinereţei noastre. Artista spunea despre sine: „Am jucat foarte multe roluri bune şi mai puţin bune, femei cu diferite caractere şi chipuri, însă cel mai aproape de suflet mi-a fost rolul Mamei. (...) Un actor este cu adevărat fericit atunci cînd este solicitat, atunci cînd este căutat de regizori şi aşteptat de spectatori. De la bun început am avut doar roluri bune. Toţi regizorii lucrau cu mine cu mare plăcere şi mă onorau doar cu roluri principale. Unui actor poţi să nu-i dai de mîncare, dar să-l ”alimentezi” cu roluri bune. Eu am fost fericită.”

Domnica Darienco a debutat în cinematografie în anul 1955 în filmul Andrieş, turnat la studioul ”A.Dovjenko” din Kiev. S-a produs de asemenea în peliculele Leana, Cînd omul nu-i la locul lui, Vă scriu, Armaghedon, Gustul pîinii, Lăutarii, Ultimul haiduc, Durata zilei, Luceafărul care i-au adus dragostea şi aprecierea bine meritată a publicului spectator. Chipurile create de Domnica Darienco vor rămîne în istoria teatrului şi filmului moldovenesc. În 1957 i s-a conferit titlul de Artistă a poporului din RSSM, iar în anul 1974 - de  Artistă a poporului din URSS. Domnica Darienco este decorată cu Ordinul Republicii.

Domnica Darienco s-a retras din scenă la 70 de ani, în 1989, dar niciodată nu a părăsit lumea teatrului. În perioada 1992-2004, Domnica Darienco a fost preşedinte al Ligii Veteranilor Scenei din Republica Moldova, avînd grijă de colegii săi, artiştii.

Artista Domnica Darienco s-a stins din viaţă la 6 noiembrie 2010  şi a fost înmormîntată la Cimitirul Central din Chișinău, alături de soţul său.