Materiale din compartiment: Galeria video |

Druță Ion

Ion Druță s-a născut la 3 septembrie 1928 la Horodiște, un sat de razesi de pe malul Nistrului, Soroca, într-o familie de ţărani. A colaborat la ziarul "Ţăranul Sovietic", în paginile căruia a debutat cu o serie de schiţe.

În 1957 a absolvit Cursurile literare superioare de pe lângă Institutul de literatură "M.Gorki" al Uniunii Scriitorilor din URSS. În 1969 se stabileşte la Moscova. Opera lui evoluiază de la bun început în albia unei viziuni filosofico-poetice originale. Dramaturgia lui Ion Druță s-a impus de la bun început prin originalitatea subiectelor, a eroilor şi a conflictelor prezentate, precum şi prin noutatea procedeelor artistice utilizate. Drama "Casa mare" a fost montată în premieră în anul 1961 la Teatrul central al Armatei Sovietice din Moscova și în 1962 la Teatrul muzical-dramatic "A. S. Puşkin" din Chișinău.  Piesa a cucerit spectatorii prin acuitatea dramatismului şi prin lirismul ce învăluie destinul eroinei principale - văduva de război Vasiluţa, care rămîne fidelă memoriei soţului căzut în luptă.

 Avînd un mare succes la public şi apreciată de critica teatrală, drama de debut a deschis drumul unei serii de piese semnate de Ion Druță. În 1979 la Teatrul "V.Maiakovski" din Moscova este montată piesa "Doina", o pledoarie pentru fondul sănătos al moştenirii noastre folclorice, pentru curăţenia sufletească a omului, prezentată publicului în 1981 și de Teatrul muzical-dramatic "A. S. Puşkin" din Chișinău. În 1972 la Teatrul "Luceafărul" a fost montată în premieră drama "Păsările tinereţii noastre", fiind reluată de Teatrul Mic din Moscova în 1973 și de Teatrul muzical-dramatic "A. S. Puşkin" din Chișinău. Elogiul muncii cu uitare de sine, întruchipat în figura lui Pavel Rusu şi poetizarea înţelepciunii populare personificată de mătuşa Ruţa, se contopesc într-un tot organic. Drama "Sfînta sfintelor" a fost montată în 1977 la Teatrul central al Armatei Sovietice din Moscova, 1977.

Unele piese ale lui Ion Druță sunt versiuni dramatice ale propriilor sale lucrări în proză: "Horia" după "Clopotniţa", "Plecarea lui Tolstoi" după nuvela cu acelaşi titlu ş.a. Dramele lui Ion Druţă înglobează în sine vieţi omeneşti distincte,caractere tipice, colizii ascuţite, ce se consumă sub ochii spectatorului, care trăieşte renumita stare de catarsis. Ion Druţă vine în dramaturgie ca un bun cunoscător al cerinţelor genului şi speciei pe care o cultivă. Replicile sunt deosebit de expresive, ele completînd sugestiv ideea anunţată în titlu.

Opera dramatică a lui Ion Druță se bucură de un larg ecou, piesele sale văzînd lumina rampei în numeroase teatre din ţară şi de peste hotare. După scenariul lui Ion Druță s-a turnat în 1965 la studioul "Moldova-film",  pelicula "Ultima lună de toamnă" , distinsă la Festivalul internaţional de filme de la Mar-del-Plata (Argentina), cu mai multe premii. Sciitorului și dramaturgului i s-a decernat în 1967 Premiul de Stat al RSSM. Ion Druță a fost decorat cu două ordine Drapelul Roşu de Muncă şi ordinul Prietenia popoarelor.

Ion Druță a fost președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1988-1990) și din 1992 este membru titular al Academiei de Știinte din Republica Moldova.
Printre nultiplele aprecieri date dramaturgiei lui Ion Druță deosebit de elocventă este cea a regretatului actor și regizor Veniamin Apostol: „Lung e drumul textului druţian pînă la suflarea vie a actorului în scenă. Lung şi anevoios, pentru cel ce vrea să fie stăpîn pe un spectacol după piesele lui Ion Druţă. Dar frumos e drumul acesta, căci te îmbogăţeşte...Enigma dramaturgiei lui Druţă e însuşi sufletul autorului, pe care  fiecare îl sesizează, dar nu-l poate transpune aidoma scenic”. În aceeași ordine de idei criticul și istoricul literar Anton Cosma scria: „Pentru personajul lui Ion Druţă este însă esenţial tocmai substratul sufletesc, interioritatea cea mai ascunsă, numai rareori şi insuficient luminată de raza conştiinţei lucide. Omul conceput de Ion Druţă e (...) o fiinţă profundă, capabilă să comunice cu lumea sa la un nivel de intensitate şi complexitate deosebite. Dacă am vrea să-l caracterizăm printr-o formulă lapidară, ar trebui, poate, să spunem despre el, în primul rînd, că este un homo religiosus. (...) Evlavia în faţa pămîntului pe care trăiesc şi în faţa lumii cu făptuirile ei caracterizează personajele lui Ion Druţă”.

S-a stins din viata pe 28 septembrie 2023 la Moscova.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1660
Populația:
2860 locuitori

Negureni este un sat şi comună din raionul Teleneşti. Din componenţa comunei fac parte localităţile Dobruşa, Negureni și Chersac. Localitatea se află la distanța de 28 km de oraşul Teleneşti şi la 83 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 2860 de oameni. Satul Negureni a fost menționat documentar în anul 1660.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.