20 september 2024, 17:30 Moldovan reality 736

În Moldova, de aproape un sfert de secol există legi care reglementează importul produselor ce conțin organisme modificate genetic, dar în toți acești ani, s-ar putea spune, mai că nu au funcționat.

În Moldova, de aproape un sfert de secol există legi care reglementează importul produselor ce conțin organisme modificate genetic, dar în toți acești ani, s-ar putea spune, mai că nu au funcționat.

După ce a primit statutul de țară candidată la UE, Republica Moldova este obligată să armonizeze legislația națională cu directivele UE. În mai multe țări ale Uniunii Europene, prezența OMG în produse este marcată în mod corespunzător, iar în unele state europene acestea sunt chiar interzise. În ciuda faptului că autoritățile adaptează legile la standardele UE, printre experți există opinia, că introducerea noilor standarde în Republica Moldova va dura mult, și nu se știe cine va birui - birocrația europeană, sau mentalitatea locală modificată genetic și corupția.

Nu există semnalmente de gust și culoare

Pe mulți dintre noi astăzi ne preocupă starea mediului și calitatea alimentelor pe care le consumăm. Fiind la cumpărături, unii dintre noi citesc cu atenție etichetele alimentelor, în încercarea de a găsi informații despre prezența organismelor modificate genetic (OMG) în ele. Nu se dorește a fi consumate, bănuind că pot avea un impact negativ asupra sănătății, deoarece modificările în ADN-ul OMG se fac intenționat, prin inginerie genetică. Cel mai des aceasta este folosită pentru a îmbunătăți calitatea plantelor și a microorganismelor. Mai rar – a animalelor, pentru a le da caracteristici noi.

Savanții au creat OMG pentru a crește productivitatea plantelor, pentru a le face mai rezistente la condiții meteorologice extreme (secetă și îngheț), la diferite tipuri de viruși și insecte parazite. Mulți poate nici nu își dau seama, dar azi OMG găsim în ceaiuri, cafea, sucuri de fructe, apă minerală, sosuri, ciocolată, precum și în legume și fructe. Probabil, putem vorbi despre conținutul de OMG în boabele de soia, porumb și rapiță. Dacă judecăm logic, aceste organisme modificate genetic sunt prezente și în acele produse, la fabricarea cărora se folosește soia, de exemplu, crenvurștii, mezelurile.

Deși știința modernă caută metode de a spori rezistența și productivitatea plantelor, pentru a hrăni populația în creștere a planetei, impactul negativ al OMG asupra organismului uman nu poate fi ignorat: acestea includ posibile reacții alergice, modificări ale microflorei intestinale și tulburări metabolice. Și dacă cumpărăm legume și fructe de sezon din piețele din Moldova în speranța că acestea sunt fără OMG, atunci nu putem spune același lucru despre produsele similare, cumpărate din magazin. Aceste organisme se pot conține nu numai în boabele de soia, porumb, rapiță, ci și în dovlecei, cartofi, sfeclă, roșii, morcovi, ceapă, cereale, ulei vegetal și altele. Și, din păcate, este imposibil să identifici OMG la pipăire, din ochi sau miros, asta se poate face doar cu ajutorul testelor de laborator.

Continuarea articolului citiți pe noi.md.