06 may 2024, 11:30 National costume 48518

Ia – piesă-cult a portului moldovenesc

Fiecare zonă etnografică a avut un specific, piesele de port fiind mărci de recunoaștere a membrilor comunității, mijloace de apreciere a vîrstei și a stării sociale. Cea mai reprezentativă și decorativă este cămaşa încreţită la gît sau „ia”, specifică portului popular moldovenesc.

Aceasta este confecţionată din pînzeturile cele mai fine de bumbac, in şi borangic (mătase naturală), cunoscută în întreaga Moldovă și ca „cămaşa cu altiţă”, denumită astfel datorită calităţii ţesăturii şi decorului specific de pe mîneci. Altița are un decor distinct, reprezentînd un chenar ornamental la care sînt aplicate prin brodare sau ţesut rînduri orizontale, ordonate într-o friză. Compoziția decorativă a altiței a evoluat în corelaţie cu decorul întregii mîneci, care în ansamblu integrează trei elemente principale: „altiţa”, „încreţul” şi „rîurile”.

În Moldova se întîlnesc cîteva subtipuri a acestei cămăşi. Cea mai răspîndită este alcătuită din bucăţi de pînză asamblate, împreună cu partea de sus a mînecilor, încreţite pe un şiret, care formează o răscroială rotundă, cu încreţituri abundente ce se desfășoară în evantai pe întreaga suprafață. O altă variantă este cămașa, în care mînecile şi partea superioară a stanului sînt fixate cu o bentiţă la baza căreia se formează încrețituri. Aceasta din urmă este răspândită în Bucovina şi raioanele din stînga Nistrului.

Cămăşile populare se confecţionau din pînză de in sau cînepă, iar mai tîrziu din bumbac sau mătase. Bumbacul se folosea ca urzeală pentru pînza de in sau cînepă la cămăşile întîlnite în zona de nord şi centrală şi pentru pînza de borangic mai frecvente în zona de sud a ţării. Partea superioară a cămăşii, pînă la talie era numită „stan”, iar partea inferioară „poale”. Aceste denumiri s-au păstrat pînă în prezent.

Nu întîmplător formele de croială ale acestora se regăsesc în modelele de vestimentație contemporană. „Cămașa moldovenească” sau „ia” este o „piesă-cult” a portului popular, care a fost preluată şi cizelată sute de ani, piesă care i-a fascinat pe marii artiști și creatori de modă: Matisse, Yves Saint Laurent, Kenzo, Jean Paul Gaultier.

Cămăși, tunici și rochii în stil folcloric, inspirate în particular din iile moldovenești, au fost prezentate pe podiumurile naționale și internaționale în colecțiile designerului moldovean V. Vidrașcu, lucrările căreia poartă amprenta portului popular.