[top]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia constituie 14931 de oameni, dintre care 47.61% - bărbaţi şi 52.39% - femei. Structura etnică a populaţiei oraşului arată astfel: 74.09% - moldoveni, 16.33% - ucraineni, 8.55% - ruşi, 0.03% - găgăuzi, 0.11% - bulgari, 0.03% - evrei, 0.02% - polonezi, 0.35% - ţigani, 0.49% - alte etnii. În Făleşti au fost înregistrate 5227 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.8 persoane.

[top]Istoria localității

Prima atestare documentară, care poate fi considerată ca referitoare la Făleşti, datează din anul 1429, cînd domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun confirmă unui vornic dreptul de a stăpîni un şir de sate printre care şi cel unde trăia Ion Falevici. A doua menţiune datează cu anii 70-80 ai secolului al XVII-lea, conţinînd de acum şi denumirea de Făleşti. În 1797, Iordache Balş, ai cărui urmaşi au stăpînit mai tîrziu multă vreme moşia, se judecă cu mănăstirea din pricina Făleştilor.

[top]Resurse naturale

Suprafaţa totală a fondului funciar din Făleşti este de 2642 ha, dintre care terenul intravilan ocupă 516 ha. Cea mai mare pondere o deţin terenurile cu destinaţie agricolă – 1189 ha sau 44% din total. Acest indicator corespunde localităţilor urbane medii cu un grad de urbanizare relativ înalt. Bonitatea medie a terenurilor cu destinaţie agricolă este de 67 unităţi. Deţinătorii de teren agricol posedă în medie cîte 1,4 ha de pămînt. Pe teritoriul oraşului sînt două iazuri cu o suprafaţă totală de 48 ha.

[top]Trasee turistice

Datorită condiţiilor naturale, în raionul Făleşti constituie puncte de atracţie turistică iazurile, pădurile care se întind pe suprafeţe deluroase precum şi monumentele naturale şi istorice. Obiectivele turistice care pot fi vizitate: • Complexul natural Bocşa; • Ferma ecologică „Gospodarul Rediu”. Un pas important în dezvoltarea turismului este crearea Rutei rural - turistice transfrontaliere – „Prutul de Sus”. Această rută a fost lansata în cadrul implementării proiectului TACIS CBC

[top]Sfera socială

Învăţămîntul are vechi tradiţii pe aceste meleaguri. În 1842 lua fiinţă la Făleşti o şcoală parohială. Astăzi, copiii sînt pregătiţi în învăţămîntul primar, gimnazial, liceal. În oraş activează 3 licee – Liceul Teoretic Mihai Eminescu, Liceul Teoretic Ion Creangă, Liceul Teoretic A.S. Puşkin, o şcoală medie, două gimnazii dintre care unul gimnaziu-internat, o şcoală de meserii.

[top]Economia locală

În oraşul Făleşti sînt înregistraţi 3.246 de agenţi economici. Ramurile de bază ale economiei locale sînt: industria uşoară, producătoare de maşini şi prelucrarea producţiei agricole. Printre principalii agenţi economici din oraş se numără Fabrica de zahăr, care intră în concernul „Sudzuker-Moldova” S.A., la întreprindere find angajaţi 390 de lucrători. Domeniile de activitate ale fabricii sînt: cultivarea sfeclei de zahăr, prestarea serviciilor pentru agricultori, fabricarea zahărului, melasei, etc. Un alt agent economic este MUS S.A., care activează în industria constructoare de maşini. La întreprindere activează 110 lucrători şi cifra anuală de afaceri în anul 2002 a fost de 2,5 mln. lei, de 10 ori mai mare decît în anul 2000. Producţia întreprinderii este livrată agenţilor economici din ţară şi de peste hotare, în special în România şi Italia. Alte întreprinderi importante din oraş sînt: fabrica „Diana”, fabrica avicolă Avicola-Nord, filiala întreprinderii „Incomlac”, Uzina de Ţevi din Moldova Protos S.A., Fabrica de vin Mold-Nord etc. Sectorul construcţiilor este reprezentat prin SRL Solconat, SRL Adirem-Com, producerea şi comercializarea materialelor de construcţie – SRL Atlant, iar cea din domeniul transportului – SRL Plai. Industria de textile este susţinută de Întreprinderea mixtă cu capital străin Marthatex. În oraş sînt 2 hoteluri cu o capacitate totală de cazare de 100 locuri. De asemenea funcţionează 2 pieţe, 2 unităţi de deservire socială, filiale ale băncilor comerciale, filiale ale companiilor de asigurare şi 3 centre de consultanţă juridică.