Vadul lui Vodă, the municipiu Chisinau
- Statut:
- Oraș
- Prima atestare:
- 1485
- Populația:
- 4559 locuitori
Vadul lui Vodă este un oraş din componența municipiului Chișinău. Suprafaţă construită al oraşului alcătuieşte circa 2.43 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 8.19 km. Orașul Vadul lui Vodă este situat pe malul drept al Nistrului, la o distanţă de 18 km de municipiul Chișinău. Orașul Vadul lui Vodă este o zonă balneoclimaterică cu tradiții.
Contents
[top]Populația
Conform datelor recensămîntului din anul 2004 populaţia orașului constituia 4559 de oameni, dintre care 47.36% - bărbaţi și 52.64% - femei. Structura etnică a populaţiei oraşului este următoarea: 75.19% - moldoveni, 7.66% - ucraineni, 14.10% - ruşi, 0.13% - găgăuzi, 0.24% - bulgari, 0.11% - evrei, 0.09% - polonezi, 0.18% - ţigani, 2.30% - alte etnii. În Vadul lui Vodă au fost înregistrate 1498 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.0 persoane.
[top]Resurse naturale
Valea pitorească a rîului Nistru, pădurea-parc şi plajele de pe malul Nistrului au contribuit la transformarea zonei adiacente localităţii Vadul lui Vodă în loc de odihnă şi agrement. Pădurea-parcul Nistrean a fost înfiinţată în anul 1960 în baza masivului silvic existent. Suprafaţa pădurii-parc este de 584 ha, inclusiv 212 ha în valea Nistrului şi 312 ha pe pantă. In pădurea-parc se regăsesc diverse specii de arbori ca salcia, plopul alb, frasinul, stejarul, fiind prezente şi exemplare seculare. In scopul îmbogăţirii varietăţii plantaţiilor verzi în pădurea-parc de-a lungul anilor au fost plantate specii de arbori de mare valoare decorativă ca pinul şi bradul comun, pinul de Crimeea, platanul, teiul şi arbuşti – iasomia, liliacul, măceşul, trandafirul. Astăzi Vadul lui Vodă a devenit un loc îndrăgit de odihnă, nu numai pentru locuitorii oraşului ci şi pentru mulţi oaspeţi ce vin din republică şi de peste hotarele ei.
[top]Istoria localitații
Prima atestare a localității Vadul-lui-Vodă datează din 1432. Legenda spune că denumirea Vadul lui Vodă ţine de numele domnitorului Ştefan cel Mare, care după o victorie repurtată în lupta cu tătarii, în 1485, la Nistru, a făcut o masă mare de sărbătoare. Abia în anul 1732 denumirea Vadul lui Vodă apare în documentele prin care toată moşia trece în stăpînirea lui Nicolae, feciorul boierului Iaroşevici. Vadul lui Vodă este atestat ca localitate în recensămîntul din anul 1774. În 1805 se construieşte biserica din piatră, unde activau doi preoţi, trei dascăli şi un călugăr. Spre mijlocul secolului al XIX-lea moşia Vadul lui Vodă trece în stăpînirea boierului Sicară. Soţia acestuia, Natalia Sicară, deschide în anul 1855 în localitate un muzeu, cu exponate aduse din Egipt, Grecia, Italia şi alte ţări. In secţia de geologie erau expuse pietre cu amprentele animalelor şi plantelor demult dispărute. Muzeul a fost reorganizat şi completat de boierul Ion Suruceanu, care mai tîrziu a a transferat colecţia muzeului la Chișinău. Conform recensămîntului din anul 1859 în Vadul lui Vodă erau 140 de gospodării cu 166 bărbaţi şi 144 femei. În 1861 în localitate îşi începe activitatea şcoala bisericească, iar în 1862 se construieşte debarcaderul pe Nistru. Din 1868 începe navigaţia regulată pe Nistru, localitatea Vadul lui Vodă devenind unul din punctele traficului fluvial. Către anul 1940 în Vadul lui Vodă erau 187 de gospodării în care locuiau 984 de persoane. Valorificarea balneară a zonei Vadul lui Vodă a început după 1945. În 1968 satul Vadul lui Vodă cu 5000 de locuitori a căpătat statut de orăşel şi a fost subordonat Comitetului Executiv Chișinău.
[top]Economia locală
Ramura principală a economiei localităţii Vadul lui Vodă este deservirea obiectivelor balneo-curative şi recreaţionale ale zonei de odihnă, îngrijirea şi amenajarea terenurilor incluse în zona de agrement, cît şi fondul silvic de stat. In prezent în oraş funcţionează 7 întreprinderi de comerţ în cadrul cărora sunt angajate 81 de persoane. Activează de asemenea o piaţă agricolă şi una a materialelor de construcţie. Capacitatea totală a întreprinderilor alimentaţiei publice este 305 locuri : un restaurant, o cafenea, trei baruri. In 2004 a fost redeschisă baia publică, care nu a funcţionat timp de 10 ani. Oraşul Vadul lui Vodă beneficiază de o reţea de comunicaţii şi infrastructură care realizează conexiunea localităţii (prin rutele de autobuz 31 şi microbuze 130, 131) cu municipiul Chișinău. La 35 km de Vadul lui Vodă este situat aeroportul internaţional Chișinău. Oraşul are legături cu localităţile vecine prin artera fluvială Nistru, drumurile de importanţă naţională şi locală.
[top]Sfera socială
Pe teritoriul localităţii funcţionează un liceu teoretic, o şcoală primară, o grădiniţă şi o instiuţie cu profil extracurricular „Casa de Creaţie”, şcoala sportivă, şcoala muzicală, 2 biblioteci. Liceul teoretic „Ştefan Vodă”, fondat în 2004, funcţionează în calitate de şcoală medie din 1955. Procesul educaţional în liceu este realizat de 45 de pedagogi. Capacitatea liceului este de 820 de elevi, fiind utilizată la aproximativ 71%. Clădirea liceului dispune de cantină, primăria oferind prînz gratuit elevilor ciclului primar. În cadrul liceului sunt organizate diverse manifestări culturale pentru elevi. În 2005 în liceu a fost inaugurat Centrul Lingvistic pentru studierea limbilor moderne. În incinta liceului este deschis un muzeu de istorie, unde sînt adunate şi expuse diverse piese unicat din diferite perioade istorice. Şcoala primară nr.19 organizată în anul 2000 are 11 clase complete – 254 elevi, dintre care 7 clase cu predarea în limba moldovenească şi 4 clase cu predarea în limba rusă. Corpul didactic este alcătuit din 18 profesori şi personal auxiliar (15 persoane). Pentru copiii talentaţi este deschisă Şcoala de muzică nr.4. Aici copiii frecventează lecţiile de vioară, pian, acordeon, chitară şi acumulează cunoştinţe în teoria şi literatura muzicală. Şcoala sportivă nr.12 a fost deschisă în 1989. Copiii din localitate frecventează secţiile de lupte libere, lupte marţiale, box, fotbal, aerobică sportivă, şeiping. Aceste secţii sînt frecventate de circa 150 de copii. Alături de plajă este amplasat un teren de fotbal, pe o suprafaţă de 6 ha, amenajat după standarde moderne pentru petrecerea antrenamentelor şi competiţiilor. Încă două stadioane se află pe malul rîului Nistru şi în centrul oraşului. Grădiniţa «Ghiocel» nr.190 a fost deschisă în anul 1987. Grădiniţa este amplasată într-o zonă pitorească a Parcului Nistrean. În prezent această instituţie preşcolară este unica de acest gen din localitate. Baza didactico- materială este bogată (cabinet metodic, cabinet medical cu izolator, cabinet logopedic şi pentru proceduri fizioterapeutice, sala de muzică şi sport). Suprafaţa terenului aferent construcţiei este de 1,05 ha, unde se află 14 terenuri de joc pentru copii, terenuri de sport, piscină, mini-parc în stil naţional. În localitate funcţionează 2 biblioteci publice. Numărul de abonaţi este de circa 1000 de cititori. Majoritatea celor care frecventează bibliotecile sînt elevii. În biblioteca pentru copii activează teatrul de păpuşi „Degeţica”. Casa de cultură din orașul Vadul lui Vodă are capacitatea de 200 de locuri. În cadrul acesteia activează un colectiv vocal-instrumental. Casa de creaţie este un adevărat centru de preocupare a copiilor care sînt antrenaţi în diverse cercuri: Fanfara, Cercul etno-folcloric, Cercul teatru, Pictură şi grafică, Cercul de dans, Cercul vocal, Modelarea vestimentaţiei, Ceramica, Jurnalistica ş.a. În localitate funcţionează Centrul de Sănătate dotat cu laborator clinic, staţionar de zi, secţie de fizioterapie. Centrul de sănătate acordă asistenţă medicală nu numai locuitorilor oraşului ci şi persoanelor care se odihnesc în zona de agrement şi locuitorilor satelor vecine.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1795
- Populația:
- 4655 locuitori
Ţarigrad este un sat şi comună din raionul Drochia. Ţarigrad este unicul sat din comuna cu acelaşi nume și este situat la 4 km de orașul Drochia și la 160 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 4655 de oameni. Satul Ţarigrad a fost atestat documentar pentru prima dată la 27 iulie 1795 sub denumirea de Corbu.
Comments
(0)Atenţie! Doar utilizatorii înregistraţi pot comenta, autentificaţi-vă, vă rugăm.