În mod tradiţional se consideră că pentru turismul internațional prezintă interes doar țările în care sînt monumente de arhitectură vechi, litoral, stațiuni montane și numeroase izvoare termale.

Din punctul de vedere al autorilor proiectului www.moldovenii.md acest postulat este total greșit, iar convingerea că acesta este adevărat, a paralizat, în mare parte, activitatea Guvernelor Republicii Moldova în domeniul dezvoltării turismului.

De fapt, în lume există un număr foarte mare de oameni interesați de noi țări și culturi, oameni noi, experienţe noi, există mulți oameni interesați de SPA turism și de cel de tip curativ, organizat în mijlocul frumoaselor peisaje naturale, există, în cele din urmă, cetățeni ai CSI care ţin minte Moldova ca fiind o țară însorită, a strugurilor, fructelor şi legumelor, alimentelor naturale, o ţară, în urma vizitării căreia pot obţine impresii frumoase, savurînd din plin natura frumoasă, vinul bun, muzica și dansurile incendiare.

Dacă adăugăm la toate acestea componenta istorică a vechimii poporului și statului, numeroase monumente ale vechilor civilizaţii (care vor trebui "dezgropate" și pregătite spre demonstraţie turiştilor), promovînd noile idei de amenajare a mediului pe pămîntul Moldovei, putem înțelege că turismul din țara noastră are un potențial imens, pe care urmează să-l descoperim, prin realizarea politicilor se stat corespunzătoare.

Anume la nivel de stat este necesară rezolvarea următoarelor sarcini pentru dezvoltarea turismului:

1. Alcătuirea listei localităților, zonelor și rezervațiilor naturale, monumentelor naturii, arhitecturii şi culturii, complexelor monastice de perspectivă pentru dezvoltarea acestora în calitate de obiecte ale infrastructurii turistice. În această listă, spre exemplu, pot intra monumente ale culturilor antice și statelor: Cucuteni-Tripolie, Geto-daci, Moldova Medievală, Orheiul Vechi, Ţîpova, Saharna, peșterile de la Criva, subsolurile Cricova și Mileștii Mici, Mănăstirile Căpriana, Hîncu, Curchi, vinăriile și fabricile de băuturi spirtoase din țară, fermele-vinării mici etc.
2. A elabora din contul statului proiecte complexe de amenajare a obiectelor (complexelor) infrastructurii turismului. Aceste proiecte trebuie să conţină:

2.1.         Descrierea ideologiei complexului turistic, adică, o descriere detaliată a conceptului, datorită căruia obiectul în cauză va prezenta interes pentru turişti. Acest document trebuie să conțină informații complete despre complexul turistic cu perspectivă: natură, topografie, istorie, arheologie, toate legendele istorice, culturale și altele, textele povestirilor pentru ghidurile turistice (este foarte important ca ghidurile să nu se contrazică reciproc în povestirile lor despre obiectivele turistice ale țării).

2.2.         Planurile generale de dezvoltare ale complexului turistic cu indicarea locațiilor și principalelor caracteristici ale obiectelor turistice și a infrastructurii (monumentelor arheologice, hotelurilor, restaurantelor, SPA-urilor, staţiunilor curative, centrelor sportive și de agrement, centrelor medicale, terenurilor de joacă, plajelor, debarcaderelor, sălilor de conferinţe și așa mai departe).

2.3.         Hotărîrea întrebării referitor la condiţiile de alocare a terenurilor pentru construirea obiectelor infrastructurii turistice.

2.4.         Condițiile în care potențialilor investitori li se propune să investească mijloace pentru crearea obiectelor infrastructurii turistice (descrierea principalelor cerințe faţă de obiectul turistic, termenii de proiectare și construcție, suma minimă a investițiilor, numărul minim de locuri de muncă create. Mărimea salariului minim pentru personalul viitoarelor obiecte turistice, obligațiile statului de a forma infrastructura necesară, de a promova și a administra complexul ca un tot întreg, facilităţile la impozitare etc.).

2.5.         Propuneri elaborate şi testate de dezvoltare a obiectelor infrastructurii de transport, comunicațiilor și sistemelor inginereşti.

2.6.         Un sistem de gestionare al complexului turistic elaborat şi verificat în practică.

2.7.         Calcularea forței de muncă necesare și a măsurilor pentru atragerea și instruirea „creierilor” şi „braţelor de muncă”, care nu sînt suficiente.

1. A organiza în baza unui tender sau a concursurilor investiționale atragerea investitorilor pentru crearea unor anumite obiecte ale infrastructurii turistice, care să fie reflectate în proiectele corespunzătoare, conform punctului 2.
2. A atrage în țară, folosind posibilităţile şefilor agențiilor corespunzătoare (dacă este necesar, atunci şi ale statului), numărul maxim de companii, care administrează reţele hoteliere internaționale în scopul ca aceştia să investească în obiectele infrastructurii turistice. Exemple ale unor asemenea rețele: Hilton, Sheraton, Meriott, Sofitel, Holiday Inn, Ritz-Carlton și așa mai departe.
3.  A încuraja crearea și dezvoltarea comunităților ecologice, precum și a complexelor turistice pe lîngă aceste aşezări.
4. Odată cu apariția infrastructurii turistice moderne a investi banii statului în publicitatea permanentă a Moldovei turistice și a posibilităților pe care le oferă ea. Un accent deosebit în această publicitate trebuie făcut asupra specificului moldovenilor, culturii moldoveneşti, culturii antice a vinăritului, precum şi a purităţii alimentelor, aerului, obiceiurilor, artei populare și așa mai departe.
5. A încuraja companiile de turism din Republica Moldova, oferindu-le maxim de beneficii fiscale din veniturile de pe urma vînzării excursiilor prin Moldova.

Pentru dezvoltarea turismului intern este important să avem aeroporturi bune, căi ferate, şosele, atît care duc spre obiectele turistice, precum și, în general, pe întreg teritoriul țării. Este nevoie de drumuri bune, pur şi simplu, pentru o comunicare eficientă între cetățenii și companiile țării.

DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII RUTIERE  

Această problemă este pe ordinea de zi şi, într-un fel sau altul, toate Guvernele Moldovei suverane au încercat şi încearcă să o soluţioneze. Deosebit de mult s-a vorbit despre acest lucru (și s-au cheltuit mulți bani) în perioada anilor 2006-2012. Luăm credite, rugăm să ni se ofere granturi, cheltuim banii colectați de la proprietarii de autovehicule, atragem companii internaționale.

Practic toţi oficialii noștri, care se ciocnesc cu această problemă sprijină cu mult entuziasm ideea investirii sumelor uriașe de bani în construcția și reconstrucția drumurilor, reclamînd la scară largă toate punctele "pro" ale unor asemenea investiții. Avantaje care presupun următoarele:

• Îmbunătățirea climatului investițional local, creșterea atractivității țării pentru străini, dezvoltarea turismului intern.
• Creșterea populației și crearea noilor locuri de muncă de-a lungul coridoarelor internaționale de transport.
• Creșterea semnificativă a nivelului de interconectivitate dintre regiuni și a reducerii timpului de călătorie.
• Îmbunătățirea siguranței rutiere.
• Reducerea consumului specific de combustibil, reducerea costurilor pentru reparația transportului.
• Creșterea atractivității Republicii Moldova ca țară de tranzit.

Însă pentru a evalua în mod obiectiv eficiența investițiilor în astfel de proiecte ar trebui să fie luate în considerare și toate punctele "contra" investiţiilor prioritare, de proporţii, a unui stat deloc bogat, anume în ce priveşte construcția drumurilor.

Întotdeauna trebuie să ţinem minte că există proiecte care nu sînt mai puțin importante pentru țară și care sînt în măsură, într-un timp scurt, să dea rezultate semnificativ mai bune și unde este cazul să fie redirecţionate nu mai puţine fonduri mai limitate (ale capitalului propriu și de credit) ale resurselor investiționale.

Este foarte important ca acei bani care sînt atraşi în țară să fie cheltuiţi cu profit maxim și să fie create condiții pentru dezvoltarea progresivă, pe termen lung.

Anume de aceea, luînd în considerare marea agitaţie din jurul construcției drumurilor, declarată de unii oficiali ca fiind un panaceu pentru toate relele, ar trebui să atragem o atenție deosebită problemelor priorităţii investițiilor masive în construcţia drumurilor unei țari deloc bogate:

1. Construcţia drumurilor este o investiție cu cel mai lung termen pentru a-ţi scoate cheltuielile dintre toate opțiunile posibile (chiar şi investițiile în educație, în cazul în care sînt luate în considerare numai din punctul de vedere economic, dau un efect mult mai vizibil) din următoarele motive:

1.1.         În perioada valorificării investițiilor în drumuri sînt create un număr neglijabil de locuri de muncă, în comparație cu banii cheltuiți. Construcţia drumurilor ‒ este unul dintre cele mai mecanizate tipuri de lucrări de construcție, astfel încît, chiar şi la construcția de drumuri la scară largă în țară, putem vorbi de aproximativ 2-3 mii de locuri de muncă suplimentare în organizaţiile rutiere, companiile, care le deservesc și în cariere.

1.2.         Locuri de muncă suplimentare în comerțul de pe marginea drumurilor și în cadrul centrelor de deservire a populaţiei (restaurant, cafenea, magazin, hotel, benzinărie) construite de-a lungul şoselelor internaționale, vor fi create, de asemenea, întru-un număr relativ mic, în comparație cu banii cheltuiți. Pe autostrăzile europene și americane un singur centru comercial și de servicii este creat la fiecare 30-40 km de drum. Puteți calcula cîţi kilometri de autostrăzi internaționale ne-am propus să construim și să înțelegem, că vorbim despre aceleași cîteva mii de noi locuri de muncă, inclusiv a țăranilor-furnizori de producţie pentru aceste complexe. Obiectele în cauză şi angajaţii acestora nu vor putea să creeze, de asemenea, o bază impozabilă suplimentară considerabilă. Ce-i drept, susținătorii acestei metode de priorități investiționale pot vorbi despre mai multe venituri la buget a TVA-ului de la organizațiile implicate în valorificarea investițiilor în drumuri, însă acest TVA este parte a creditului, care va trebui apoi restituit din același buget.

1.3.         Priorităţile enumerate de către susținătorii construcției masive a drumurilor oferă o eficienţă economică şi socială nu foarte înaltă, în comparație cu alte domenii de investiții, dar şi cu banii cheltuiți.

1.4.         Astfel, întoarcerea banilor cheltuiţi este absolut de neprognozat, dar nici înlesnită şi ar putea fi amînată timp de decenii, ceea ce nu este de dorit să-şi permită o țară săracă, dacă este vorba de resurse creditate.

1. Ţara nu are încă suficientă experiență în construcţia drumurilor de înaltă calitate, care ar putea servi decenii la rînd, fără reparații capitale. Drept exemple pot servi drumurile reparate de la declararea independenței încoace, care absolut toate necesită reparații repetate, iar unele au fost reparate capital deja de cîteva ori. Iar acest lucru se datorează nu numai constructorilor neconştiincioşi, ci într-o măsură mai mare, lipsei experienței suficiente, pe care urmează să o acumuleze și drumarii, și statul. Țara nu numai că nu este pregătită financiar, ci şi din punct de vedere tehnic pentru construcția de mare anvergură a drumurilor. Este nevoie de timp pentru a finaliza baza normativă, care să reglementeze cerințele faţă de studiile preconizate înainte de proiect și a drumurilor existente, care urmează să fie reconstituite, faţă de documentația de proiect, dar şi a bazei drumurilor, cît şi a stratului cu care sînt acoperite, ținîndu-se cont de realitățile secolului al XXI-lea, legate de traficul vehiculelor de mare tonaj. Este nevoie de timp pentru perceperea acestor cerințe de către drumari, pentru construcția și reconstrucția bazei material-tehnice a companiilor constructoare de drumuri. Pregătirea bazei normative ar trebui începută de urgenţă și pentru aceasta nu sînt necesari mulţi bani.

Banii investiţi în drumuri, nu aduc bani în mod direct, nici vreun produs care ar putea genera profituri, asigurînd randamentul investițiilor, crearea noilor locuri de muncă, vărsări la buget. Vor fi cheltuiți foarte mulţi bani şi va fi foarte dificil ca aceştia să le fie întorşi creditorilor, în termeni concreți, iar marea majoritate a cetățenilor Republicii Moldova nu vor resimţi pentru familiile lor efectele pozitive ale unor astfel de investiții.

1. Din bugetul copiilor și nepoților noștri urmează să fie rambursate procentele şi creditele, ceea ce va constitui o povară uriașă pentru ei.
2. Statul va fi nevoit să amîne alte investiţii, cu adevărat prioritare pentru țară. Totodată este puţin probabil să se obţină un efect economic semnificativ în urma construcției drumurilor, așa cum am demonstrat mai sus.

Pentru un stat nu foarte bogat există riscul foarte mare să investească resurse creditate în acea ramură, care nici nu va oferi o rambursare sigură a banilor împrumutați şi nici majorarea sumei acestora, precum nici nu va avea un impact semnificativ asupra îmbunătățirii vieții cetățenilor (rezolvarea problemelor sociale, crearea locurilor muncă etc.).

Împreună cu creditele pe termen lung (finanţate de programul "Provocările Mileniului" a Guvernului SUA) și subvențiile oferite, Guvernul RM foloseşte pentru construcția drumurilor împrumuturi pe termen mediu de la bănci internaționale și unele țări, condițiile cărora, potrivit autorilor proiectului www.moldovenii.md pot fi atractive pentru alte programe de dezvoltare, dar sînt inacceptabile pentru construcția drumurilor.