Pregătiţi-vă mănunchiuri din foi de porumb de aceeaşi culoare. Pentru a împleti un obiect, fie volumetric sau plat, din foi de porumb avem nevoie de un şablon de lemn cu cuie bătute pentru fixarea urzelii.

Tehnica de formare a firului prin răsucire. Pregătim forma – şablonul plat, foarfecele, vasul cu apă caldă, şervetul, croşeta ş.a. Pentru a începe lucrul, foile de porumb se pun într-un vas cu apă caldă pentru 2-5 minute să se umezească. Apoi se scot din apă, se înşiră pe un ştergar să se zvînteze timp de 10-15 minute. După aceasta se taie partea scorţoasă de la tulpina foii, apoi se rup în panglici înguste de 10-15 mm lăţime. Panglicile uşor zvîntate sînt potrivite pentru împletirea firului prin răsucire. Astfel pe şablonul plat, în primul rînd se întinde urzeala, ca la covoraşele alese pe ramă, însă deosebirea constă în faptul că noi nu putem obţine fire lungi răsucite din pănuşi, dar urzeala ca şi bătătura o formăm pe parcursul lucrului – o răsucim permanent, adăugînd fîşii înguste din pănuşi. Ca să obţinem firul răsucit şi calitativ se adaugă, se alipeşte, panglică la panglică, întroducîndu-se fîşia următoare cu capătul mai gros tăiat (uneori tăiat în colţ) după care se continuă răsucirea. Operaţia de răsucire continuă atît, cît este necesar la realizarea urzelii unui obiect fără a lega noduri. Alternînd panglicile cu capete subţiri cu cele groase, veți căpăta un fir de aceeaşi grosime, iar dacă vă veți strădui să o aşezați fiecare cu faţa mată în sus, firul va fi neted, lucios şi frumos.

Împletirea pe şablon plat a unui milieu suport pentru ceainic. Forma mileului plat poate fi pătrată, ovală sau rotundă, de mărimi diferite şi în dependenţă de forma mileului batem cuie mici pentru întinderea urzelii. De exemplu, ca suport avem o scîndură de lemn cu lungimea de 240 mm, lăţimea de 210 mm şi grosimea de 30 mm. Pe scîndura dată avem desenat forma mileului, iar la marginile lui se bat cuie mici pentru a menţine urzeala.

Pentru realizarea unui mileu pătrat firul de urzeală răsucit din pănuşi se fixează prin cuie de sus în jos, apoi în sus ş. a. m. d. Firul se răsuceşte spre dreapta, alipindu-i-se permanent la capătul panglicilor subţiri capete mai pline din foi de porumb. Împletirea obiectului va continua cu executarea tot cu fir răsucit, dar ca bătătură, care se va trece ca la ţesut de la stînga spre dreapta şi invers, aşa cum se ţese simplu în două iţe (peste un fir). La împletirea mileurilor rotunde, ovale, în romb urzeala începe să fie  răsucită din mijloc spre margine și invers. Se marchează dispozitivul la centru, la o distanţă de 2 cm se bat 4 cuie, iar pe circumferinţa cercului se vor bate impar 51 de cuie, distanţa fiind între ele tot de 2 cm. Răsucirea foilor pentru firul de împletire se efectuează tot de la stînga spre dreapta. După întinderea urzelei se începe împletirea cu băteală ca la pînză, de la centru spre margini.

Împletirea „cu nod”. Pentru împletirea cu nod la început se întinde urzeala, asemănător împletirii simple, apoi începe să se împletească simplu peste un fir „ca la pînză”. Cînd vreți să executaţi rîndul factural „cu noduri”, trecieți cu croşeta firul de bătătură în jurul fiecărei perechi de urzeală asemenea broderiei în urma acului. Acest procedeu îl repetaţi în două rosturi (dus şi întors) şi obţineți două rînduri facturale, la care fiecare două fire de urzeală – o pereche este luată în „laţ” – „nod”, astfel se obţine o împletire mai rezistentă şi mai frumoasă.

Împletirea ajurată „în fileu”. Împletirea ajurată „în fileu” a unui mileu de masă se execută din cîteva procedee tehnice deja cunoscute. La început pe o planşetă (calapod) batem cuişoare conform desenului dreptunghiular sau altă formă. Întindem urzeala „dus şi întors”, apoi împletim un fragment de 10 cm. „simplu” – „peste unu”, şi ultimul rînd îl întărim cu un „gărduţ” în tehnica „legat cu noduri”. După aceasta două fire de urzeală – „dus şi întors” se desfac cîte una şi se îmbină după schemă, datorită căreia putem obţine două variante de fileu: a) unde se îmbină două fire de urzeală formînd „x”, care se înfăşoară cu nod, deci se cuprind în laţ, astfel obţinînd un fragment de împletire ajurată, apoi iar se împleteşte „peste unu”. Pentru a doua variantă de fileu, de asemenea, se iau 2 fire de urzeală formînd „x” şi un „ochi” – o gaură ca la găurica din două picioruşe în forma „x”, prin care se trece firul de bătătură fără a face nod.

Dacă ați reuşit să obţineți fire răsucite netede de aceeaşi grosime puteţi confecţiona mileuri de diferite forme: rotunde, patrate, rombice, ovale, folosind diferite procedee de împletire îmbinate cu puncte de broderie. Împletitul din fire răsucite din pănuşi pe formă plată se aseamănă cu ţesutul simplu.

Împletirea prin răsucire a obiectelor volumetrice. Din pănuşi putem împleti multe obiecte de formă plată, dar mai complicată este obţinerea pieselor volumetrice. Dăm un exemplu răspîndit: confecţionarea clopoţelului. Pe un şablon micuţ cu forma unui clopoţel găsim centrul în partea de sus, unde se bat 3 cuie formînd un mic triunghi. La gura clopoţelului pe circumferinţa largă se bat 7 cuie. Se începe a răsuci firul de la baza clopoţelului spre partea de sus contra acelor de ceasornic. Se urzeşte după formă, cu număr impar – 7 perechi de fire de sus în jos și invers apoi se aplică îmbinînd din partea de sus împletirea cu băteală: „simplă”, „cu nod” şi „în fileu”. Se termină lucrarea cu pierderea firului sub noduri. În continuare clopoţelul se pune la uscat pentru 24 ore, apoi se scot cuiele şi se scoate clopoţelul împletit, căruia îi răsuceşti sus o panglică din două fire pentru comoditate să-l poţi ţine.

Tehnica de împletire „prin legare a nodurilor” cu ajutorul croşetei. Strugure de poamă confecţionat prin legarea nodurilor. Forma şi dimensiunile obiectului meşterul le creează după fantezia sa, fără a folosi şablonul. Se confecţionează mai întîi bobiţele: se suprapun două foi de porumb, se răsucesc puţin şi se leagă un nod în jurul degetului mic de la mîna stingă, capetele de la nod se orientează spre palma mînii stîngi de-a lungul cercului în creştere contra acului de ceasornic. Apoi se leagă capetele libere cu o altă panglică pînă se completează cercul şi apare o floare din cinci noduri. Mai departe se introduce croşeta în spaţiul dintre noduri, se îmbracă pe ea o foaie de porumb, se scoate în interior şi se face nod. Capetele foilor de porumb se suprapun conform liniei cercului contra acelor ceasornicului şi din nou se introduce croşeta, iar pe ea o foaie şi aşa mai departe. Pentru ca bobiţa să nu se bombeze, dar să fie plată, aveţi nevoie de a „creşte” (de a lărgi) rîndul. Simetric în trei puncte peste un rînd, se adaugă de la nod la nod două foi de porumb şi se obţine în rîndul următor trei ochiuri în plus, adică în creştere tot aşa se împleteşte pînă se obţin dimensiunile dorite. Se termină bobiţa cu pierderea sau ascunderea capetelor foilor de porumb sub două-trei noduri din ultimul rînd. Asemănător se confecţionează şi celelalte bobiţe, depinde de mărimea strugurelui, şase sau nouă bobiţe. Frunzele şi cîrceii se confecţionează după fantezia fiecărui meşter. Bobiţele se unesc în partea din dos cu foi de porumb. Tot aşa, după aceeaşi tehnologie de împletire prin „legare de noduri” puteţi confecţiona şi un suport pentru ceainic etc.

Astfel, folosind „împletirea prin legare” şi „împletirea prin răsucire” vei putea obţine diferite articole, care se pot îmbina frumos în designul casei.