27 january 2024, 16:00 Literature 1504

”Suveranitatea”. O carte despre iubire

De ce, deși fiind principalii purtători ai suveranității, statele naționale încetează să mai dețină monopolul asupra suveranității? Care sînt riscurile și perspectivele dezvoltării intensive a tehnologiilor digitale moderne în epoca crizei ordinii mondiale globale? Care este rolul actorilor-cheie și cine îl determină?

Aceasta este a doua din seria de cărți, concepute de autori - prima a fost dedicată neutralității. În această lucrare este pusă în discuție, într-o manieră accesibilă cititorului larg, problema suveranității și formele de manifestare a acesteia în epoca modernă.

După exemplul mai multor state, autorii publicației au studiat în detaliu bazale și tipurile de suveranitate pentru a înțelege de ce urmărirea unor politici suverane și apărarea intereselor naționale au devenit condiții importante pentru dezvoltarea popoarelor și a statelor în Timpurile Noi și Moderne.

Un mare capitol în carte este dedicat suveranității Republicii Moldova.

Vorbind în timpul prezentării despre cum a fost creată cartea, unul dintre autori, Nicolai Țveatcov, a spus: "Un stat are multe caracteristici, dar suveranitatea a devenit deosebit de actuală în ultimii ani. Și în acest sens, Moldova, ca stat, are ce povesti, ce-și aminti, are ce învăța și, în consecință, ce împărtăși cu alte țări".

Țveatcov a adăugat că drept parteneri ai publicației sînt colegii din Elveția, iar în carte este acordată o mare atenție experienței elvețiene, deoarece acest stat a fost un promotor al multor standarde pe care astăzi le numim europene.

Unul dintre colegii elvețieni, Dieter Clay, membru al Parlamentului pentru Cantonul Zurich, a comentat noua carte: "Acest ghid oferă o imagine de ansamblu concisă, dar pătrunzătoare, precum și o introducere curioasă și diversă în istoria, dezvoltarea și prezența suveranității statului. În prezent, suveranitatea este cea mai importantă caracteristică a unui stat, care, în plus, este posibilă în asociere sau în calitate de membru al unei organizații internaționale sau regionale. Recomand cu tărie citirea acestei cărți tuturor celor interesați de această temă".

Potrivit lui Nicolai Țveatcov, deși suveranitatea Moldovei moderne ocupă o perioadă istorică mai scurtă, ea prezintă cel mai mare interes pentru noi. Omul de știință consideră că cel mai important document prin care trăiește Republica Moldova - originalul Declarației de suveranitate - ar trebui păstrat nu în spatele ușilor închise, ci expus în Muzeul Național de Istorie, pentru ca fiecare cetățean al țării noastre să-l poată studia.

Un alt autor al cărții despre suveranitate, Anatolie Tcaci, a folosit o metaforă pentru a descrie munca sa la carte: "Cînd scriam această carte, eu mă gîndeam: cum să răspund la întrebarea simplă - despre ce este cartea? Și mi-am răspuns singur: cartea este despre dragoste. Despre dragostea pentru propria țară. Despre cum poți și cum trebuie să-ți iubești țara. Iar țara, în înțelegerea mea, înseamnă familie. Iar familiile sînt diferite. Mari, multinaționale. În diferite familii sînt moldoveni, români, ruși, bulgari, găgăuzi... În familii există greutăți. Unele rude locuiesc peste hotare și din cînd în cînd vin în vizită. Unele rude ne plac mai mult, altele mai puțin. Se întîmplă chiar ca într-o familie să existe doi frați care locuiesc pe maluri opuse ale rîului. Cu cîteva zeci de ani în urmă ei s-au certat. Au încercat chiar să se despartă. Dar deceniile trec și trebuie să se împace! Pentru că acești frați au copii, iar apoi nepoți, care încep să comunice între ei, să fie prieteni. Și asta înseamnă că, mai devreme sau mai tîrziu, acești frați trebuie să se împace.

Și toate acestea, potrivit lui Tcaci, se întîmplă într-o singură familie - ca într-o singură țară.

"Gîndindu-mă la țară ca la o familie, a continuat el, mi-am amintit de Lev Tolstoi, al cărui roman începe cu cuvintele: "Toate familiile fericite sînt la fel, fiecare familie nefericită este nefericită în felul său. Toate s-au amestecat în casa lui Oblonski". Și am decis să reformulez puțin: "Toate țările suverane sînt suverane în același fel, fiecare țară nesuverană este nesuverană în felul său. Toate s-au amestecat în politica internațională".

El crede că fiecare țară suverană este suverană în același mod, deoarece există carta ONU care spune că toate țările sînt egale. Iar țările nesuverane sînt diferite pentru că totul s-a amestecat în dreptul internațional.

"Nimeni nu se mai bazează pe dreptul internațional - se bazează pe niște "reguli". Prin urmare, nu există nicio claritate, nicio înțelegere a ce și cum ar trebui să se întîmple în continuare. În prezent, noi sîntem contemporanii tranziției de la un sistem de relații internaționale la altul. Este o perioadă complicată. Și anume în aceste perioade de tranziție de la un sistem de relații internaționale, devine mai activ rolul suveranității și țările încep să lupte pentru suveranitatea lor.

Sînt profund convins că anume de noi, de contemporanii acestei tranziții, depinde cum se vor desfășura evenimentele. Cît de mult ne iubim familia, cît de dispuși sîntem să ne protejăm rudele, să ne apărăm familia - la fel sîntem capabili să ne apărăm suveranitatea. Și cum ne vom apăra suveranitatea în următorii 5-7 ani, la fel și această suveranitate ne va proteja în viitor", a spus el în încheiere.