18 march 2023, 09:30 Moldovan reality 2203

Piscicultorii, îngrijorați de adoptarea ultimelor legi: Cheamă legiuitorii la disucții

Piscicultorii se arată nemulțumiți de adoptarea Legilor 64/2020, 318/2022, 356/2022, menționînd că astfel se distruge piscicultura din R. Moldova.

Această opinie a fost exprimată în cadrul unei conferințe de presă susținute pe tema: „Distrugerea pisciculturii în Moldova prin adoptarea legilor nr. 64/2020, nr. 318/2022, nr. 356/2022”.

„Eu nu cred că această lege poate fi mai departe folosită. Poate fi abrogată sau schimbată. Lumea se teme. Legea 356 e legată cu impozitul funciar și impozitele locale. Straniu că s-a dat toată împuternicirea ca aceste impozite să meargă la consiliile locale. Se petrece o absurditate. La primăria Trebisăuţi s-a hotărît că dacă înainte era 115 lei impozitul pe ha, anul acest va fi 1500 lei, de peste 13 ori mai mult. Această lege va fi abrogată. Ce înseamnă asta?”, se întreabă Gheorghe Gheorghiu, directorul Asociației Naționale a Piscicultorilor din R. Moldova.

În acest context, piscicultorii îi îndeamnă pe legiuitori să se așeze la masa de discuții și doar apoi să se ia decizii majore.

„Lipsa pîrghiilor juridice de aplicare va genera zeci de litigii, pe care noi vrem să le evităm. Îi chemăm la dialog pe legiutori, pentru că lucrurile nu stau bine”, a menționat Mihai Filimon, președintele Asociației Producătorilor Piscicoli din raionul Ungheni.

Autoritățile ar trebui să ofere ajutor pisciculturii și să nu permită lovitura care i se aplică acum, fapt care se va termina cu în dezastru pentru întreaga industrie, crede și directorul companiei "Piscicola Ivancea" SRL ,Victor Marahovschi.

Victor Marahovschi a atras atenția asupra faptului că în Moldova există cîteva mii de lacuri care aparțin autorităților de stat și locale și de obicei acestea nu au posibilitatea să le întrețină și să desfășoare activități de gospodărire, de aceea trebuie să atragă parteneri și să dea aceste lacuri în arendă.

El a presupus că, în ceea ce privește determinarea sumei pentru arendarea acestor lacuri, este necesar de făcut ordine și de definit legislativ parametrii principali, iar în acest context, evident, a fost nevoie de adus modificări în legislație.

Cu toate acestea, după cum a subliniat directorul companiei "Piscicola Ivancea" SRL, la elaborarea noii legislații nu au fost luate în considerare o serie de momente fundamental importante.

În special, Victor Marahovschi a subliniat că există ferme piscicole, foste ferme piscicole de stat, care au fost privatizate în anii 90 în baza Programului de privatizare. De asemenea, mai multe ferme piscicole de stat au fost privatizate în anii 2000. Există aproximativ 20 de astfel de întreprinderi. Fermele piscicole au fost privatizate împreună cu proprietățile materiale, adică cu imobile, echipamente, capital circulant și drepturi de proprietate, inclusiv dreptul de a folosi pe o perioadă nedeterminată și cu titlu gratuit terenurile de sub oglinda apei, drept de care această lege i-a lipsit, devalorizîndu-le toate investițiile și lipsindu-i complet de posibilitatea de a investi în continuare.
Acest lucru a devenit posibil ca urmare a egalizării participanților la privatizare, în drepturile lor de proprietate și obligațiile cu privire la plata impozitelor, cu arendașii obișnuiți ai lacurilor deținute de autoritățile locale sau de stat.

Directorul companiei "Piscicola Ivancea" SRL a subliniat că acest lucru este ilegal și neconstituțional și, prin urmare, această lege nu ar trebui să fie aplicată în raport cu fermele piscicole privatizate în anii '90.

El a mai menționat că, în raport cu proprietarii lacurilor privatizate, la calcularea plății pentru arendă în conformitate cu noua lege, s-a făcut o eroare din cauza nivelului ridicat al plăților planificate, precum și a lipsei unor criteriilor în baza cărora este determinat procentul concret (de la 2 la 10), ceea ce creează un spațiu larg pentru corupție. De asemenea, nu există o metodologie pentru determinarea indicatorilor de bază, în baza cărora se calculează plata pentru arendă, ceea ce creează, de asemenea, un cîmp larg pentru corupție.

Victor Marahovschi a atras atenția și asupra faptului că de la 1 ianuarie 2023 a intrat în vigoare Legea 356 din 29 decembrie 2022, care oferă autorităților locale dreptul de a ridica aproape la nesfîrșit taxa pentru bazinele de apă, care anterior era una fixă și constituia 115 lei, ceea ce, de asemenea, creează un spațiu imens pentru corupție.

"De exemplu, cum va arăta situația cînd într-un sat taxa va fi stabilită la 115 lei, iar în satul vecin, pentru un lac de aceeași mărime - 2500 lei pentru 1 ha? Și din nou apare întrebarea: cum poți investi în dezvoltarea crescătoriilor de pește și a turismului rural pe lacuri, dacă există întotdeauna pericolul modificării prețului normativ al terenului, schimbării elementelor formulei de calcul, în baza cărora este determinată plata pentru arendă? Cum poți investi cu riscul permanent al unei creșteri nelimitate a taxei pentru oglinda apei, care depinde de dispoziția autorităților locale la adoptarea bugetului anual", s-a întrebat directorul companiei "Piscicola Ivancea" SRL.

El a propus ca autoritățile centrale, în condițiile unei clime din ce în ce mai aride (în ultimii 10 ani au secat cîteva sute de lacuri), să stabilească prioritățile la tema "avem nevoie de lacuri și, dacă avem - de ce?».

"Din punctul nostru de vedere, rolul lacurilor este foarte important nu pentru a aduce venituri în haznaua satului (deși fermele piscicole sînt dispuse să achite taxa stabilită proporțional și o achită), ci pentru a păstra micromediul climatic din jurul localităților, pentru a păstra apa pentru adăparea animalelor, udarea culturilor, pentru recreerea oamenilor din localitățile din împrejurime, precum și pentru a crea locuri de muncă în gospodăriile piscicole și obiectele turistice. Aici este nevoie nu de un program care să suprime și să sufoce în totalitate întreprinderile cu venituri mici (în această afacere nu există bani mari), ci de un program pentru dezvoltarea acestora și acordarea de ajutor din partea statului și a autorităților locale. După cum a spus un om înțelept: nu poți mulge o vacă care stă culcată și abia respiră...", a subliniat Victor Marahovschi.

Prezent la conferință a fost și președintele Romfish, Asociația fermierilor piscicoli din România, Cătălin Platon, care nu vede cu ochi buni adoptarea legilor ce pun în pericol sectorul piscicol moldovenesc.

„Am venit cu gîndul de a pune bazele unei colaborări. La ora actuală, din perspectva Uniunii Europene, se pune foarte mult accent pe dezvoltarea acvaculturii, o ramură care a fost neglijată în ultimele decenii. Din toate formele de acvacultură, se pare că piscicultura este cea mai bună formă de exploatare a tuturor nișelor trofice. Dacă Europa merge pe această direcție și noi în Romînia, dar și voi în R. Moldova beneficiem de aceste amenajări piscicole pe care le-am exploatat într-un mod rațional, care nu doar că oferă o hrană, dar și susținerea spațiului rural, locuri de muncă în rural, ceea ce este foarte important, dar ceea ce pare mult mai important la nivel global constituie o sursă extraordinară de biodiversitate, de protecția mediului. Or distrugerea acestei forme de agricultură, nu poate decît să dăuneze întregii societăți. Ceea ce trebuie să avem în vedere atunci cînd elaborăm acte normative ce țin de acvacultură este dialogul. Fără dialog între părțile implicate, mai ales un dialog cu acei asupra cărora legislația se răsfrînge, vor rezulta acte normative care nu vor duce la dezvoltarea sectorului, ci la sugrumarea lui”, a declarat președintele Romfish, Asociația fermierilor piscicoli din Romînia, Cătălin Platon.

În aceeași conferință de presă, directorul Asociației Naționale a Piscicultorilor din R. Moldova a declart că abrogarea acestor legi e mai mult decît necesară, pentru ca statul să aibă de cîștigat, nu de pierdut de pe urma muncii piscicultorilor. Totodată, Gheorghiu a explicat de ce peștele de apă dulce e mai sănătos decît cel maritim.

„Peștele de apă dulce e mult mai sănătos decît peștele maritim. Peștele de apă dulce crește 3-4 ani și e scos la vînzare. Cel maritim, crește pînă la 20 ani și absoarbe multe metale grele. Ne vom adresa la ministerul Finanțelor care a elaborat legea 356, MF va avea atîtea scrisori încît nu va avea timp să le citească. Ne vom adresa și la ministerul Agriculturi care a elaborat legea 64, și la ministerul Mediului. Vom repeta ccea ce am făcut nu o singură dată. E greu să lucrezi cu ministerul Mediului, dar parcă încep să înțeleagă să ne audă, altfel nu pot aceiași parlamentari să facă o lege normală, dacă nu au specialiști. Sper că vom fi auziți. Noi vrem să facem un lucru bun. Vrem ca statul să aibă doar profit de pe urma noastră, nu pierderi. Așa toată piscultura se va duce în umbră. Toți vor vinde peștele la negru. Trebuie să lucrăm cinstit, nu așa cum ne fac să procedăm aceste legi”, a adăugat Gheorghe Gheorghiu, directorul Asociației Naționale a Piscicultorilor din R. Moldova.

Într-un final, piscicultorii spun că nu se lasă bătuți și spun că, dacă va fi necesar, vor ajunge și în judecată, doar pentru a demonstra că prn adoptarea acestor legise distruge piscicultura din R. Moldova.

„Noi nu ne vom lăsa bătuți. Nu vrem să ajungem la judecăți, dar dacă și așa - judecățile vor fi interminabile, pentru că noi avem dreptate. Aici e greșeala parlamentarilor și ministerelor care au elaborat aceste legi. Ieri, la adunare, am hotărît să ieșim cu inițiativa de a ruga ministerul Agriculturii să elaboreze o lege a acvaculturii. Cînd legea e din două părți e mai greu de lucrat”, a conchis Gheorghe Gheorghiu.

De menționat că această conferința de presă a fost organizată de Asociația Națională a Crescătorilor de Pește din Moldova, Asociația Națională a Producătorilor de Pește din Romînia, Asociația Producătorilor de Pește din regiunea Ungheni, Societatea Vînătorilor și Pescarilor și Piscicola-Ivancea SRL.