02 june 2016, 13:10 Moldovan reality 6359

Exportul moldovenesc: cînd se va deschide piața Rusiei și ce vom exporta în Egipt?

Anul trecut a fost unul neobișnuit din punctul de vedere al geografiei exportului moldovenesc. Acesta a crescut în baza piețelor exotice – Indonezia, Irak, Siria, Macedonia, Franța, dar s-a redus pe cele tradiționale. Despre acest fapt și despre multe altele a relatat pentru NOI.md directorul Direcției generale politici comerciale din cadrul Ministerului Economiei, Inga Ionesii, care a fost numită ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Estonia.

De ce avem scădere?

Deși nu avem rezultate finale pentru întreg anul 2015, totuși tabloul comerțului extern este clar pentru specialiști. În valoare bănească, exportul mărfurilor în 11 luni ale anului trecut a constituit $1 miliard 803,4 milioane, în scădere cu 16,4% față de anul trecut.

Importul a fost în valoare de $3 miliarde 634,2 milioane, în scădere cu 24,5%.

Asupra indicatorului general a influențat, în primul rînd, reducerea livrărilor în Rusia (-45%), din cauza embargoului și introducerii taxelor vamale, și în Ucraina (-58%), unde anul trecut la fel au fost în vigoare taxele vamale. De asemenea, s-a redus exportul în Italia (-20,7%), Turcia (-42,7%), Germania (-15,9%), Elveția (-26,6%), Bulgaria (-29,2%), Belarus (-5,4%), Georgia (-26,5%), Lituania (-48,6%), Cehia (-6,6%), Grecia (-8,2%), SUA (-5,5%), Belgia (-16,9%), Liban (-15,4%), Uzbekistan (-30%), Ungaria (-26,8%), Azerbaidjan (-43,6%), Malaiezia (34,9%) și Tadjikistan (-62,%).

Însă această scădere a compensat într-o anumită măsură creșterea exportului în Marea Britanie și Irlanda de Nord (32,2%), Kazahstan (+43,9%), România (+3,5%), Polonia (+8,6%), Franța (+16,7%), Olanda (+28%), Irak (+35,1%), Indonezia (+72,8%), Spania (+27,3%), Slovacia (+10,5%), Cipru (+20,1%), Siria (+88,1%), Suedia (+36,8%), Canada (de 2,8 ori).

Din volumul total, exportul mărfurilor autohtone a constituit $1 miliard 191,8 milioane (ponderea – 66,1%) și, în comparație cu ianuarie-noiembrie 2014, s-a redus cu 15%. De asemenea, noi am avut un reexport în valoare de $611,6 milioane, care s-a redus cu 19,1%.

Dintre cele mai solicitate mărfuri moldovenești peste hotare, a fost înregistrată o creștere la exportul animalelor vii – în valoare bănească aproape cu 44%, a culturilor oleaginoase – cu 13%, lemn – cu 30%, maculatură – cu 12%, „altă” materie primă de origine animală și vegetală – cu 43%, fibre textile (în afară de lînă) – de 2 ori, produse lactate și ouă – cu 2%, producția chimiei organice – de 2,3 ori, cauciuc prelucrat – cu 39%, metale neferoase – cu 4%, utilaj pentru electrocomunicații și telecomunicații – cu 19%. Și atît.

Totodată, s-a redus exportul de: cereale și produse cerealiere (-35,2%), îmbrăcăminte și accesorii (-18,5%), preparate medicinale și farmaceutice (-40,6%), băuturi alcoolice și nealcoolice (-18,8%), carne și produse din carne (-77,2%), articole din materiale naturale, în afară de metale (-35,8%), grăsimi și uleiuri vegetale (-17,6%), zahăr, miere (-20,4%), mobilă și părți ale ei (-10,7%), încălțăminte (-30,6%), instrumente și aparte profesionale, științifice și de verificare (-26,0%), mărfuri pentru călătorii, genți (-28,8%), hrană pentru animale (-28,9%), hîrtie, carton și articole din ele (-54,9%), legume și fructe (-2,2%), mașini industriale și echipament (-9,2%), tutun, materie primă și procesat (-26,2%), îngrășăminte naturale și minerale (-43,2%), uleiuri eterice, parfumerie (-3,4%), articole din metal (-15,6%), utilaj industrial special (-14,5%), piei și blănuri neprelucrate (-27,0%), fier și oțel (-49,3%), cauciuc neprelucrat (-60,3%), mase plastice procesate (-52,6%).

Ce realizări avem la exportul în UE

Deși exportul în UE în expresie bănească în 11 luni s-a redus puțin (cu 2,3%), Inga Ionesii califică aceste rezultate drept bune – suma totală a constituit $1 miliarde 119,3 milioane. Aceasta constituie peste jumătate din exportul total (62,1%). Pentru comparație, importul din UE constituie $1 miliard 797,3 milioane, ceea ce constituie aproape jumătate din importul total.

Inga Ionesii menționează că în țările Uniunii Europene noi nu avem reexport, noi livrăm doar producție fabricată în Moldova – în special, articole ale industriei ușoare și produse agricole.

Principalele piețe de desfacere în Uniunea Europeană – România ($414,1 milioane), Italia ($180,8 milioane), Marea Britanie ($130,7 milioane), Germania ($107,3 milioane), Franța, Polonia, Olanda. Iar importăm mai mult din România, Germania, Italia și Polonia.

La capitolul valorificării cotelor pentru exportul fără taxe, în 12 luni ale anului 2015, avem succese remarcabile doar pe cîteva poziții. Am exportat de 2,4 ori mai mult grîu decît prevede cota, porumb – cu 25%, orz – cu 12%, cereale prelucrate – de peste două ori mai mult. Și am valorificat aproape întreaga cotă la struguri de masă (94%).

Deși Moldova a exportat mai multe cereale decît prevedea cota, țara noastră nu a plătit taxe vamale. Moldova a arătat că volumul de producție a depășit limita planificată și că există potențial de export. UE a eliberat autorizație.

Posibilități nevalorificate 

Din păcate, producătorii noștri aproape nu au valorificat cotele de export în UE la mere: din cota de 40 de tone fără taxe, întreprinderile moldovenești au livrat doar 745 de tone (2%), deoarece acestea nu pot concura cu producția mai ieftină din alte țări. La zahăr a fost valorificată doar a cincea parte din cotă: mai puțin de 8 mii de tone din 37,4 mii de tone. La țigări – a zecea parte etc.

Aceste rezultate modeste în utilizarea cotelor pentru exportul legumelor și fructelor au o explicație. Inga Ionesii spune că printre factorii determinanți au fost: suprasaturația pieței UE din cauza embargoului impus de Rusia la produsele din UE, iar producția moldovenească nu corespunde în totalitate cerințelor de calitate ale UE, mai ales din punctul de vedere al normelor sanitare și fitosanitare. Totodată, producătorii locali, deocamdată, nu-și pot permite promovarea eficientă a mărcilor lor comerciale pe piața europeană.

Mai este important și faptul că importatorul producției moldovenești trebuie să achite taxa vamală și să obțină returnarea ei peste trei-patru zile după verificarea de către organele vamale ale UE dacă nu a fost depășită cota. Adică există garanții financiare ce creează anumite incomodități. Acestea au fost introduse pentru doi ani. Cînd vor fi anulate, acest fapt va avea un impact pozitiv asupra exportului.

Trebuie de menționat că în țara noastră, statistica activității economice externe se face în dolari SUA, iar achitările cu UE – în euro, care se depreciază în raportul cu dolarul, fapt ce, la fel, influențează indicatorii.

Însă anul trecut au fost finanțate multe proiecte de susținere a producătorilor agricoli – de crearea condițiilor de păstrare, sortare, ambalare a producției, seminare privind marketingul, distribuția, diversificarea noilor piețe. Acestea, de asemenea, urmează să dea rezultate la creșterea exportului deja anul acesta, singurul lucru ce îl reține este scăderea producției din cauza secetei.

„Noi și anterior spuneam că DCEFTA nu va avea un efect imediat. Inițial, cînd a fost semnat Acordul de asociere, au fost prea multe așteptări și în mediul de afaceri, și în societate de la acest document. Însă noi am avertizat că Acordul va avea rezultate pozitive, dar peste 2-3 ani. Cadrul legal, adoptat de Parlament, trebuie implementat, ce la fel va necesita timp. Din 1 septembrie au fost implementate doar 20% dintre angajamentele DCEFTA din 350 de directive ale UE. În prezent, pentru examinarea și aprobarea în Parlament se află 15 proiecte de lege, ce decurg din angajamentele Moldovei față de DCEFTA, iar alte 30 de documente normative și proiecte de lege încă sînt în proces de elaborare”, notează Inga Ionesii.

Direcția estică 

Exportul în țările CSI a constituit $454,1 milioane sau cu 34,4% mai puțin față de ianuarie-noiembrie 2014. Ponderea exportului în această direcție a fost de doar 25,2% din volumul total al exportului, iar cu un an în urmă – 32,1%, adică s-a redus.

Însă, în pofida embargoului și a taxelor vamale, Rusia rămîne principala piață de desfacere din CSI. În ianuarie-noiembrie, în Federația Rusă au fost livrate mărfuri în valoare de $224,1 milioane. Pe locul doi se află Belarusul ($117,2 milioane sau cu 5,4% mai puțin). Urmează Kazahstanul și Ucraina – cu $57 milioane (+43,9) și, respectiv $42,4 (-58%). În celelalte țări ale CSI este exportată o cantitate nesemnificativă de producție.

Luni, la Ministerul Economiei a avut loc o întrevedere cu reprezentanții Ministerului Economiei și Dezvoltării al Federației Ruse la nivelul de șefi de direcții. S-a discutat despre reluarea dialogului și desfășurarea ședinței comisiei mixte moldo-ruse pentru cooperare comercial-economică, care s-a întrunit ultima dată în 2012. În 2015 a avut loc doar o întîlnire la nivel de copreședinți, între Victor Osipov și Dmitri Rogozin, care au convenit asupra desfășurării ședinței în noiembrie. Însă în octombrie, Guvernul Streleț a fost demis și ședința a fost anulată.

În noul guvern urmează a fi numit un nou reprezentant din partea Moldovei. După aceasta va fi expediată o propunere părții ruse. Se preconizează că în martie va avea loc întîlnirea copreședinților, iar ședința comisiei – în prima jumătate a anului curent.

„Vom examina problemele existente în comerțul cu Rusia. Deși trebuie să menționez că purtăm permanent un dialog cu „Rosselhoznadzor” și „Rospotrebnadzor” privind barierele tehnice și au loc întrevederi dintre experții celor două țări. Mai dificil e cu barierele tarifare – taxele vamale stabilite la toată producția agricolă, conserve, mobilă, covoare. Toate acestea au influențat foarte mult formarea prețurilor la producția noastră pe piața rusă și asupra competitivității ei, iar în final – exportul a scăzut. Noi încercăm să-i convingem pe ruși că pe parcursul a unui an și jumătate de acțiune a Acordului de asociere dintre Moldova și UE, cooperarea comercială cu Rusia nu a fost afectată. La noi nu s-a majorat importul din Uniunea Europeană, așa cum se spunea. Și acest termen, cred că e suficient pentru a constata – nu există riscuri în acest sens”, susține Inga Ionesii.

În ultimul timp a apărut informația că există tentative de a livra în Rusia fructe sub marca celor moldovenești din țările UE cu certificate belaruse. Am convenit la nivel de experți că anul acesta, la Chișinău, va avea loc o întrevedere dintre reprezentanții ruși, belaruși și moldoveni.

Reducerea bruscă exportului de mărfuri moldovenești în Ucraina se explică prin acțiunea în 2015 a taxelor vamale pentru toate pozițiile tarifare.

Moldova este gata să introducă măsuri de protecție

În prezent este examinată posibilitatea de protecție a producătorilor autohtoni de lactate și carne din pasăre  de importul producției similare din Ucraina. În Ucraina au fost făcute investiții mari în aceste domenii. Totodată, acolo resursele energetice sînt mai ieftine, volumul de producție e mai mare, respectiv, materia primă e mai ieftină decît în Moldova.

„Însă măsurile de protecție vor fi temporare – pînă la finele anului 2016. Asociația producătorilor de lactate afirmă că acest fapt le va permite să se dezvolte. Însă pentru aceasta sînt necesare investiții. Întreprinderile moldovenești nu exportă în UE și, în esență, ele sînt limitate de piața internă. Un șir de companii ucrainene au obținut autorizație pentru exportul produselor lor în Uniunea Europeană, pentru că au îndeplinit cerințele sanitare. Însă aceasta nu înseamnă că ele vor renunța la piața moldovenească. Pentru ca întreprinderile noastre să obțină o asemenea autorizație, Ministerul Agriculturii și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor mai au mult de lucru”, susține Ionesii.

Creșterea exportului în țările exotice

Livrările în alte țări ale lumii constituie $229,9 milioane (în scădere cu 18,2%). Din această categorie de țări, printre primele trei cele mai importante pentru exportul moldovenesc sînt: Turcia ($55,9 milioane), Elveția ($33,1 milioane) și SUA ($20,4 milioane).

Pe fundalul unei scăderi totale (totuși e criză mondială), noi am înregistrat o creștere a exportului în țările exotice – în Irak, Indonezia, Siria, Serbia, Canada, Macedonia. Ce-i drept, această creștere este față de o bază mică. Însă totuși apar noi piețe de desfacere.

Inga Ionesii menționează că, deși exportul în China, de asemenea, a înregistrat o creștere (+7,4%), trebuie să fim realiști: mărfurile noastre concurează cu greu. Acolo există posibilități reale pentru livrarea producției vinicole, a fructelor uscate și nucilor. Alte mărfuri ce pot fi exportate – fructe, legume, textile, covoare, încălțăminte – nu rezistă concurenței pe piața chineză, deoarece China are semnate acorduri de liber schimb cu țările din această regiune. Toate aceste mărfuri sînt importate fără taxe vamale din țările vecine. În plus, un rol major îl are și distanța.

Piețele țărilor din Orientul Apropiat sînt interesante pentru exportul de ouă, animale vii – viței, vaci, oi, fapt ce este legat de obiceiurile locale. Cînd pe aceste piețe există o cerere bună, putem dezvolta zootehnia pentru export, însă acest lucru necesită investiții mari.

În acest sens, Guvernul preconizează inițierea negocierilor cu țările din Orientul Apropiat și Japonia privind semnarea Acordului de promovarea și protecția investițiilor. Cu Qatarul acest proces deja a fost lansat. De asemenea, pentru noi prezintă interes piața Iordaniei, unde poate exista o cerere pentru producția agricolă. Partea moldovenească a studiat piața Egiptului pentru semnarea Acordului de liber schimb. Noi avem acolo potențial de export. În Egipt există cerere la produsele alimentare, electronică și industria constructoare de mașini. Precum se știe, ultimele două direcții în Moldova au fost îngropate cu succes. Însă Ministerul Economiei speră că în baza parcurilor industriale și a zonelor economice libere vor apărea noi sectoare industriale.

„Pentru aceasta există premise, susține Inga Ionesii. Deoarece a fost creată baza juridică cu UE, CSI și țările balcanice. Vom avea noi reguli de proveniență a mărfurilor, ce vor permite atragerea investițiilor, importul materiei prime, producția mărfurilor și exportul lor în UE cu certificatul „Euro-1” (fabricat în Moldova). Pentru aceasta trebuie să avem semnate Acorduri de liber schimb cu țările ce fac parte din Convenția Pan-Euro-Med. Noi lucrăm în acest sens cu Turcia și țările balcanice.

Producătorii de textile așteaptă semnarea și ratificarea Convenției Pan-Euro-Med. Deoarece, ținînd cont de faptul că există Acordul de liber schimb dintre Moldova și, de exemplu, Serbia în cadrul CEFTA (Acordul de liber schimb în Europa Centrală), va fi posibilă producția comună și exportul în Serbia a mărfurilor industriei ușoare fără taxe. Iar deocamdată, acestea nu pot obține certificatul „Euro-1”, dacă nu sînt respectate criteriile prelucrării suficiente”.

Apropo, ratificarea Acordului de liber schimb cu Turcia trebuie să influențeze și asupra atragerii investițiilor, să creeze premise pentru producția comună. Însă, din cauza aceasta, nu trebuie să existe temeri privind invadarea pieței noaste cu roșii turcești: acordul prevede cote pentru unele poziții ale producției agricole, care va fi importată sezonier, cînd noi nu avem propriile fructe și legume. Totodată, noi vom asigura accesul consumatorilor la produse mai ieftine.

Se așteaptă simplificarea procedurilor la vamă

În prezent, în Parlament, pentru ratificare se află Acordul privind facilitarea comerțului, la care Moldova a aderat în cadrul OMC. Acest lucru prevede un șir de obligații ce țin, în special, de administrarea vamală. Un mare avantaj al acestui Acord constă în faptul că în baza lui Moldova va beneficia de asistență tehnică și financiară din partea donatorilor pentru implementarea unor măsuri pe care noi nu le putem implementa singuri. De exemplu, perfecționarea sistemului ASYCUDA. Aceasta ține și de tranzitul și simplificarea tuturor procedurilor.

Pentru implementarea Acordului va fi creat un comitet național, din care vor face parte reprezentanți ai structurilor de stat și ai businessului. Este elaborat un proiect de hotărîre a Guvernului privind aprobarea componenței și regulamentului acestuia. O dată la trei luni, comitetul va examina problemele existente și va propune soluții, ce vor fi prezentate premierului. Acest mecanism, de asemenea, va contribui la facilitarea activității economice și exportului.

Cu ce se va ocupa ambasadorul în Estonia?

„Am suficientă experiență în domeniul promovării intereselor economice ale țării, acumulat timp de aproape șase ani de activitate în domeniul integrării europene și DCFTA. Iar diplomația economică este foarte actuală pentru Moldova. Estonia, ca țară membră a UE, prezintă pentru noi interes sub mai multe aspecte. Ea ne-ar putea acorda asistență pentru dezvoltarea noilor proiecte, noi piețe de desfacere, în atragerea investițiilor.

Estonia are un mare potențial în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii. Datorită activității în domeniul DCFTA, eu înțeleg ce asistență este necesară pentru structurile noastre”, a mai spus Inga Ionesii.

Anghelina Taran