09 november 2015, 15:19 Moldovan reality 9733

Ostalep: Pe harta lumii – așa cum o vede Statul Islamic - Moldova a fost inclusă în zona lui de interese

Pe 4 septembrie, Bruxelles-ul a anunțat despre planurile de a distribui 120.000 de refugiați aflați acum în Grecia, Italia și Ungaria și alte țări ale UE. Asta pe lîngă cele 40 de mii, amintite anterior. Conform datelor recente, 35 de mii de migranți au ajuns deja în Germania. După o confruntare lungă dintre poliția franceză și refugiații care se îndreptau spre Anglia prin tunelul de sub Canalul Mînecii, prim-ministrul britanic a promis că și Londra va primi refugiați.

Despre criza migrației și riscurile ei pentru Republica Moldova a vorbit Valeriu Ostalep, fost viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, director al Institutului de Studii Diplomatice, Politice şi Securitate

- Criza migrației a fost previzibilă?

- Nu este nevoie să fii un expert în domeniul politicii externe și diplomației ca să înțelegi că, urmare a "revoluțiilor arabe", au fost distruse sistemele de stat durabile, care au lucrat timp de 30-40 de ani, iar în schimb nimeni nu a putut oferi nimic nou. Revoluțiile în toate țările, fără excepție, conduc la faptul că în primii zece ani viața economică și socială se degradează exponențial. Alte exemple nu există. Excepții nu există.

Din țările Africii de Nord – Liban, Algeria, din Orientul Mijlociu – Irak și Siria - și pînă la "Primăvara arabă" erau doritori de a migra în țările din Europa. Dar după evenimentele sub numele de "Primăvara arabă" nu putea fi de așteptat că oamenii vor trăi acolo unde are loc un război civil continuu, nu există nici guvern, unde au loc masacre necontrolate. Nu se poate de așteptat ca cineva să stea și să-și aștepte moartea. Emigrarea a devenit un proces natural. Mulți deja au cîștigat averi de pe urma ei. Nu are rost să ne așteptăm că statele afectate vor fi restabilite de cineva. Fluxul observat de migranți este doar începutul. Vor trece 10-15 ani pînă va veni o oarecare stabilitate.

- Valul de migrație își are particularitățile sale specifice?

- Da. Migranții nu doar caută o viață mai bună decît acasă. Ei nu se mulțumesc să migreze în orice altă țară, cum ar fi Ungaria, România, Bulgaria, Macedonia. Ei vor să ajungă în locurile unde, după cum știu, li se vor oferi cele mai mari alocații sociale posibile, securitate socială și garanții.

Dar cel mai important lucru este că ținta lor sînt țările în care își vor putea afirma cultura și ideologia: Franța, Germania, Anglia. În aceste țări ei vor putea trăi fără a face nimic și fără a se adapta. Observațiile arată că migranții nu se integrează, ei nu devin parte a societății nici în Germania, nici în Anglia, să nu mai vorbim de Franța. În Germania, cunoscută prin corectitudine și respectarea legii, migranții deja au populat cartiere întregi, iar vizitîndu-le, nu ai crede că te afli în țara lui Goethe și Schiller.

- Oare chiar acestea au fost imposibil de prezis?

- Cînd și-a încetat existența un astfel de stat ca Irakul, acum acesta figurînd doar pe hartă, cînd s-a dezlănțuit masacrul în Siria, a devenit evident că cetățenii vor migra în Europa.

- În Moldova ei încă nu au ce face, nu-i așa? Dimpotrivă, cetățenii noștri emigrează în căutare de lucru.

- Pleacă din Moldova cei care nu înțeleg că la noi există oportunități enorme pentru activitate. Cînd este haos în agricultură, cînd nu există industrie și servicii – atunci sînt multe de făcut, de creat! Numai acasă moldoveanul poate fi cetățean de prim rang, care se poate realiza, care are toate drepturile.

Migrează cei care critică poporul său, spunînd că nu există. Ei călătoresc cu pașaport românesc în țări străine. Dar acolo îi așteaptă deziluziile. Ei se întorc și încep să vorbească limba țării în care au plecat: de regulă, italiana sau spaniola. Și din nou pleacă, și din nou tînjesc. Se formează o nouă comunitate de oameni care permanent plîng trecutul, mulți dintre care se vor stabili pentru totdeauna într-o țară străină. După doi sau trei ani, numărul populației rezidente a Republicii Moldova ar putea scădea la 2,5 milioane de locuitori. Va fi o masă mare de pensionari, un anumit număr de copii și adolescenți, iar unei persoane lucrătoare îi va reveni o povară de 3-4 persoane inactive.

- Pleacă generația celor maturi, apți de muncă ...

- Un loc sfînt nu este niciodată gol. După saturarea țărilor europene, imigranții africani și cei din Orientul Mijlociu, persoanele cele mai nepregătite și cele mai neadaptate din această lume se vor îndrepta spre noi. Și se vor confrunta cu cele mai nepregătite autorități politice și cetățeni tot atît de nepregătiți.

UE deja începe să stea la chibzuială și în curînd va începe să-și modifice sistemul juridic, în direcția înăspririi.

- Acest lucru înseamnă că vor fi schimbate regulile Schengen?

- Deocamdată nu există o decizie. Este imposibil acum să fie anulat Acordul Schengen. Ar fi un dezastru pentru ei. Cel mai probabil, UE va obliga țările să-și asume un anumit număr de migranți pentru întreținerea lor pe teritoriul său. Țările care nu vor dori să-i accepte vor primi „nota de plată" pentru menținerea migranților în altă țară.

În curînd legislația referitoare la lucrătorii migranți va fi înăsprită. Pe acest fundal, vor avea o popularitate în creștere politicienii naționaliști de extremă dreaptă.

- Ce ne așteaptă în cazul unui astfel de aflux de refugiați în Europa?

- Pentru țările din periferia Europei, cum ar fi România, Bulgaria, Republica Moldova, vin timpuri deloc ușoare, legate de fenomene noi, de care pînă acum nimeni nu a avut grijă. Oamenii total nepregătiți de a conduce și a lua decizii se vor confrunta cu un aflux de reprezentanți ai altor culturi și civilizații, care vor avea nevoie de ajutorul lor. Acest lucru va avea consecințe imprevizibile.

Între timp, pe o hartă a lumii publicată recent – așa cum o vede ISIS, – Moldova a fost inclusă în zona intereselor acestei grupări. Se poate afla cine s-a trezit în Parlament și a fugit să întrebe MAEIE-ul și MAI-ul ce se întîmplă?

Nu această perspectivă îngrijorează autoritățile. Cel mai mare pericol pentru Republica Moldova, în ochii lor, sînt cetățenii Federației Ruse – nimeni nu este verificat în aeroport atît de minuțios. Asta în ciuda faptului că majoritatea migranților moldoveni lucrează în Rusia! În fiecare zi, de la Chișinău zboară în Rusia cîte opt sau nouă aeronave pline. Spre București – un avion de 20 locuri, și nici acela nu e plin. În România nu lucrează aproape nici un cetățean moldovean.

- Această informație este șocantă. De teritoriul ocupat de ISIS ne desparte Marea Mediterană și Marea Neagră, Turcia și țările din Balcanii. Ce se va întîmpla cu locuitorii regiunii?

- Moldovenii trebuie să se despartă de iluzia de securitate. Ar trebui să ne gîndim la faptul că, fiind conduși de persoane care stau în fruntea structurilor de bază ale puterii, noi ne autodistrugem.

Este timpul să recunoaștem că UE ca actor politic și economic nu funcționează. Fiecare țară are grijă de propriile interese, creînd iluzia unei politici comune. Pe lîngă problemele economice ale grecilor, în UE există problema italiană și cea spaniolă. Se agravează situația legată de pierderea țărilor membre ale UE după impunerea sancțiunilor împotriva Rusiei. UE joacă împotriva intereselor sale economice. Și în legătură cu acest fapt, economia Republicii Moldova se va ciocni cu noi probleme. Noi pur și simplu nu sîntem gata din niciun punct de vedere pentru astfel de fenomene și pentru a discuta aceste probleme. În plus, nimeni din Moldova nu are de gînd să respecte legile, iar multe legi pur și simplu nu există.

Cînd refugiații vor începe să sosească la noi, cînd Uniunea Europeană „ne va ruga" să-i primim, Chișinăul nu va avea de ales. Totodată, Republica Moldova ar putea chiar primi ajutor. Dar nu contează pe care ușă vor intra migranții – pe cea oficială – la „rugămintea" Uniunii Europene – sau nu. Este important că politica și societatea din Republica Moldova nu sînt gata să răspundă la întrebarea „Ce trebuie de făcut în cazul în care la noi vor veni 10 de mii de oameni de o cu totul altă cultură și civilizație?". Un exemplu de o astfel de civilizație diferită îl constituie studenții care chipurile „studiază" în școlile din Republica Moldova. De invazia acestei culturi trebuie să ne pregătim, să știm cum să conviețuim cu ea.

Reiterez, Republica Moldova nu va sta deoparte și trebuie să fim pregătiți pentru a rezolva toate problemele refugiaților. Am putea să ne confruntăm cu această situație în viitorul cel mai apropiat – chiar mai repede decît cred mulți.

Acum fluxul de refugiați se îndreaptă spre Berlin. Următoarele direcții sînt periferia Europei, țările balcanice. În Republica Moldova jumătate dintre moldoveni sînt șomeri. Iar refugiații care nu cunosc limba, nu au profesie vor face orice, dar este puțin probabil să lucreze - și asta în timp ce vor pretinde beneficii sociale mari. Potrivit observațiilor mele, astăzi, în capitala portugheză, Lisabona, pe strada principală deja se vînd liber droguri, sub ochii poliției – nu vom vedea oare acest lucru și pe bulevardul Ștefan cel Mare din capitala noastră?