11 september 2014, 11:21 Moldovan reality 29230

Străinii cumpără cernoziomurile din Moldova

Pămîntul Moldovei a fost dintotdeauna rîvnit de străini, care manifestă un interes deosebit faţă de terenurile noastre agricole. Popularitatea terenurilor, precum şi creşterea cererii se explică prin fertilitatea lor şi preţul accesibil. Deşi legea, aşa cum se practică şi în alte ţări, nu permite accesul cumpărătorilor străini la licitaţii, există mai multe metode de a ocoli regulile stricte. Totodată, în timpul apropiat, nu se prevede deschiderea totală a pieţei funciare în Moldova. Restricţiile sînt necesare pentru a nu admite speculaţiile cu pămîntul şi consolidarea terenurilor în mîinile unor grupuri financiare. În pofida acestui fapt, în ţara noastră dezvoltarea pieţei negre a terenurilor agricole e în toi, permiţînd cetăţenilor străini să cumpere cernoziomurile moldoveneşti prin metode ilegale, în special, prin intermediul unor persoane interpuse. Această situaţie le aduce unora profituri financiare substanţiale, însă, potrivit mai multor experţi, în perspectivă, ea ar putea avea consecinţe imprevizibile, pînă la pierderea suveranităţii ţării.

*Concurenţa cu oligarhii

Potrivit Codului funciar, terenurile sînt recunoscute potrivite pentru agricultură în baza datelor din Cadastrul funciar. Suprafaţa totală a terenurilor agricole din Moldova este de peste 1,7 mil. ha. Dintre acestea, doar 40 de mii de hectare aparţin statului, iar restul se află în proprietate privată. Proprietarii de pămînt au dreptul să dispună de terenuri, respectînd toate restricţiile stipulate în legislaţie. În primul rînd, aceste terenuri pot fi utilizate doar pentru producţia agricolă şi industrială. Art. 36 din Codul funciar enumeră toţi subiecţii care pot deveni proprietarii terenurilor agricole.

Aceştia sînt cetăţenii Moldovei, întreprinderile specializate de cooperativă şi uniuni, întreprinderile agricole de cercetare ştiinţifică şi de învăţămînt, şcolile profesionale din mediul rural, şcolile de cultură generală şi întreprinderile agricole mixte. Cetăţenii străini nu figurează în această listă şi nici nu este prevăzut să figureze. Ministerul Agriculturii a dezminţit, în repetate rînduri, zvonurile despre o posibilă decizie, prin care companiilor străine li se va permite cumpărarea pămîntului în Moldova. După lungi discuţii, în cele din urmă, s-a renunţat la introducerea în proiectul noului Cod funciar a prevederii care ar permite înstrăinarea terenurilor agricole în folosul cetăţenilor străini.

„Scopul legislaţiei naţionale este de a nu permite speculaţiile financiare în masă şi utilizarea ilegală a pămîntului, – susţine sursa noastră din cadrul Ministerului Agriculturii. – Nu trebuie create condiţii pentru ca pămîntul să treacă în mîinile unei persoane. Or, moldovenii nu vor putea niciodată să concureze pe planul posibilităţilor financiare cu cetăţenii străini, cu atît mai mult cu oligarhii. Din aceste cauze, scoaterea restricţiilor la vînzarea pămînturilor cetăţenilor străini şi liberalizarea pieţei terenurilor agricole nu sînt susţinute de societate. Desigur, multe se pot schimba, unele proiecte se află încă în stadiu de examinare. Totodată, este foarte important să fie găsită o variantă echilibrată, în care s-ar ţine cont de interesele tuturor părţilor implicate. Normele existente, în principiu, sînt create la nivelul corespunzător în ce priveşte neadmiterea abuzurilor şi escrocheriilor cu pămîntul. Ca de obicei, problema nu este în legislaţie, ci în respectarea prevederilor acesteia”.

*Proprietarii de facto

Ministerul Agriculturii, organizaţiile neguvernamentale, precum şi experţii recunosc că, în majoritatea cazurilor, procurarea terenurilor se face ilegal, prin intermediul unor persoane care deţin cetăţenia Republicii Moldova. Se cunosc multe cazuri, în care cetăţenii străini dispun de teren de facto, avînd documente care confirmă că proprietarul terenului respectiv este un cetăţean al Moldovei sau o companie locală. Fenomenul vînzării terenurilor agricole străinilor prin firme-fantomă este cunoscut în multe ţări, iar în ultimul timp, peste tot s-a declanşat o luptă amplă cu acesta. Or, legea nu este încălcată doar formal, iar dacă organele competente vor „săpa” mai adînc, o asemenea operaţiune de vînzare-cumpărare se poate încheia cu cererea de anulare a tranzacţiei ilegale. Însă, în Moldova asemenea cazuri pot fi numărate pe degete. Unii spun că vinovată de toate este criza politică, la soluţionarea căreia sînt îndreptate toate eforturile, alţii văd în situaţia creată lobbysmul din partea unor jucători mari, care promovează menţinerea şi dezvoltarea schemelor ilegale de înstrăinare a terenurilor agricole.

Astfel, procesul de vînzare a terenurilor agricole străinilor se desfăşoară demult. Conştientizînd că acest proces este ilegal, speculanţii scriu loturi şi cîmpuri întregi pe numele lor sau al rudelor, în realitate acestea aparţinînd altor persoane. Obţinerea cetăţeniei duble a devenit o altă ”portiţă” pentru procurarea terenurilor agricole. Unele companii cumpără pămînt în mod deschis, în pofida faptului că în calitate de fondatori figurează şi companii cu capital străin. De exemplu, „Consoliterra” SRL, înregistrată în anul 2008, este cunoscută ca un cumpărător activ de terenuri în întreaga ţară. Fondatorul ei este compania cu capital străin „Parsec-Pro” SRL care, la rîndul ei, este fondată de compania „ATS Agribusiness Investments Limited” din Cipru.

Cu timpul, destinaţia agricolă a terenurile cumpărate deseori este înlocuită prin alta, deşi Codul funciar permite asemenea modificări doar conform unei proceduri graduale. La prima etapă, proprietarul terenului depune o cerere la consiliul local, o coordonează cu organele de protecţie a mediului. Autorităţile locale, la rîndul lor, se adresează Guvernului, care deţine competenţa de a schimba destinaţia terenurilor. Dacă însă pămîntul este considerat deosebit de preţios, atunci schimbarea destinaţiei lui este categoric interzisă. „Aceste reguli, de obicei, sînt neglijate, mai ales dacă proprietarul de facto este un cetăţean străin, a menţionat interlocutorul nostru. Cu nivelul de corupţie de la noi, terenul foarte repede este schimbat din agricol în nelucrat. Există un risc foarte mare ca cernoziomurile şi alte suprafeţe agricole să ajungă în mîinile unor monopolişti care, ulterior, ar putea specula cu preţurile pămîntului, şi a unor străini care ar putea creşte culturi dăunătoare, construi întreprinderi”.

*Nulitatea contractului de vînzare-cumpărare

În art. 95 al Codului funciar se stipulează clar că actele de vînzare-cumpărare, donaţie, gaj, schimb de terenuri şi alte tranzacţii, efectuate cu încălcarea procedurii existente, sînt ilegale. Art. 219 al Codului civil precizează că în astfel de cazuri actul este declarat nul cu efect retroactiv din momentul încheierii. Părţile implicate nu numai că restituie tot ce au primit în rezultatul tranzacţiei, dar şi achită prejudiciile cauzate. Potrivit juriştilor, tranzacţia de înstrăinare a pămînturilor în folosul străinilor, dacă acest fapt este confirmat în judecată, va fi recunoscută nulă, deoarece contravine direct normelor imperative. Totodată, condiţiile privind termenul de prescripţie în aceste acorduri pot fi considerate formale, întrucît cerinţa de recunoaştere a nulităţii tranzacţiei poate fi înaintată timp de 3 ani din momentul în care organele competente află că pămîntul se află în proprietatea de facto a cetăţenilor străini.

Cu alte cuvinte, proprietarul străin al terenurilor agricole moldoveneşti riscă nu numai să fie deposedat de pămînt, dar şi să fie tras la răspundere pentru nerespectarea prevederilor legale. Pentru cei care încalcă legislaţia funciară este prevăzută pedeapsa administrativă şi penală. Depistarea încălcărilor este în competenţa autorităţilor locale, a organelor ecologice, de drept şi de control. Pe lîngă acestea, aplicarea amenzilor care sînt transferate în buget şi contribuie la ameliorarea pămînturilor nu-i scuteşte pe cei vinovaţi de obligaţia de a întoarce terenul. Cumpărătorul ilegal, de asemenea, va fi obligat să restituie pierderile în cazul în care calitatea solului s-a înrăutăţit.

„Resursele organelor de drept şi de control urmează a fi direcţionate spre depistarea încălcărilor în procesul de înstrăinare a pămînturilor cu destinaţie agricolă, iniţierea procedurii de recunoaştere a acestor tranzacţii nule şi deposedarea persoanelor străine de aceste terenuri, susţine unul dintre experţi. Funcţionarii trebuie să aibă o sarcină foarte clară de a perfecţiona regulile jocului, pentru ca piaţa funciară din Moldova să funcţioneze fără scheme dubioase. Este vorba, în primul rînd, de adoptarea unui set de legi, care ar reglementa acest domeniu, inclusiv înstrăinarea în folosul cumpărătorilor străini. Dacă anterior statul privea la această problemă printre degete, în prezent procurarea ilegală a terenurilor capătă dimensiuni alarmante. În timpul apropiat este necesară adoptarea unor măsuri legislative şi administrative împotriva acestui fenomen. În afară de aceasta, trebuie adoptate mecanisme de prevenire a apariţiei „castei latifundiarilor” şi exterminării satului moldovenesc. De asemenea, ar fi oportună inventarierea şi evaluarea tuturor terenurilor în fiecare localitate. Statul trebuie să ţină cont de orice nuanţă în această chestiune complicată – pînă la elaborarea strategiei de dezvoltare a agriculturii”.


Gheorghe VRABIE