28 may 2024, 11:30 Cities and villages of Moldova and Diasporas 51370

Istoria numelor judeţelor din Moldova istorică

Unele nume ale judeţelor din Moldova istorică provin din vechi cuvinte de origine străină, altele au legătură cu personalităţi care au influenţat zona sau sînt legate de diverse legende locale. În unele situaţii istoricii vin cu răspunsuri clare, în alte cazuri există dispute în legătură cu etimologia numelor respective.

Bacău

Etimologia cuvîntului Bacău, ce dă numele oraşului şi judeţului, este incertă. Lingviştii apreciază că pot fi mai multe posibilităţi: numele unui conducător local Bako, de la bobiţele de strugure (bacă) sau chiar de la zeul Bachus.

Botoşani

Numele este legat de evenimentele din anul 1439 cînd „au venit tatarii şi au prădat şi arsu tîrgul Botoşanii“. Potrivit cercetătorilor, denumirea se trage de la un boier pe nume Botaş, care a trăit pe aceste meleaguri. De altfel, cea mai veche pecete cunoscuta pîna acum, a Botoşaniului care avea drept marca un păun cu coada răsfirată, poartă inscripţia "Pecetea tîrgului Botaş".

Galaţi

Există o multitudine de teorii formulate prin care s-a încercat stabilirea provenienţei numelui. Ipoteza avansată de regretatul istoric gălăţean Paul Păltînea este acceptată ca fiind cea mai plauzibilă. Astfel, numelui de Galaţi i se atribuie o origine celtică, acceptată de mulţi istorici mari precum Cezar Bolliac, Ion Ghica, Ion Heliade Rădulescu.

Iaşi

Istoricii au diferite teorii referitoare la originea numelui "Iaşi". Unii afirmă că acesta şi-ar găsi sorgintea într-un trib sarmat, Iazigii, menţionaţi de poetul Ovidiu "Ipse vides onerata ferox ut ducata Iasyx/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas" şi "Jazyges et Colchi Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur aquis". O altă explicaţie ar fi că numele are originea în tribul alanic al Iasilor, atît Iazigii cît şi Alanii fiind două ramuri ale Sarmaţiolr. De asemenea, în limbile sanskrită şi hindi, care au origine comună cu limba sarmaţilor, "yash" înseamnă "faimă".

Neamţ

Ilie Minea (1943), susţinut de lingvişti şi istorici consideră toponimul Neamţ de origine slavă, de la termenul nemetic, care înseamnă liniştit sau tăcut, definind caracteristicile zonei şi ale rîului principal.

Suceava

Simion Dascălul în „Letopiseţul Ţării Moldovei pînă la Aron Vodă“, spune: "Suceava scrie (Grigore Ureche) că o au descălecat nişte cojocari unguréşti, ce să chiamă pre limba lor suci, iar Suceava pre limba ungurească să chiamă Cojocărie." Numele se compune din maghiarul "szűcs" (pronunţat: "suci"), în traducere "cojocar", "suci" + sufixul–eavă", rezultînd "cojocărie" (în maghiară "szűcsség"). A doua teorie spune că numele provine de la rîul Suceava, a cărui denumire vine din moldovenescul "soc" (specie de arbuşti), articulat "socea" + sufixul slav "–va" (prezent şi în "Moldova"). Această etimologie este problematică, fiindcă forma articulată a substantivului "soc" este "socul", nu "socea".

Vaslui

După lingvistul Alexandru Philippide, originea denumirii „Vaslui“ este de origine cumană. Există, desigur, şi alte ipoteze, dar cea a lui Philippide e considerată a fi cea mai aproape de adevăr. Rădăcina „vas“ ar însemna „zonă împădurită“, deci Vasluiul însemna pentru cumani „rîul care curge între păduri“. Plecînd de la o însemnare a călătorului polonez M.Strykowsci, Gheorghe Ghibănescu a considerat că Vasluiul este atestat în 1375. Este vorba, însă, de o falsă interpretare demonstrată de mai mulţi istorici păstrată, din păcate, în unele documente oficiale, inclusiv pe o placă de marmură la intrarea în instituţia Consiliului Judeţean.

Vrancea

Numele dat judeţului Vrancea datează de la data de 2 iulie 1431, atestat documentar sub forma „Varancha”, denumire de origine traco-dacică. Potrivit istoricului focşănean Cezar Cherchiu, care a studiat în arhive despre istoria judeţului, denumirea de Vrancea datează de la 1431.

Sursa: adevarul.ro