|
Mihai Ștefan Poiată: "Cultura este un act de comunicare. Prin artă, trăim o altă versiune a vieții noastre"
Mihai Ștefan Poiată, cineast, scriitor, publicist și lector universitar, viceministru al culturii între anii 1989-1990, spune că de Ziua Culturii, el se gîndește nu atît la creatorii de cultură, cît la concetățenii noștri, care nu scriu poezie, dar o citesc, nu compun muzică, dar sînt prezenți la concerte, nu scriu romane, dar le trăiesc. «Și cred că prin ei cultura există», a spus Mihai Ștefan Poiată într-un interviu pentru Noi.md.
În data de 15 ianuarie, în Republica Moldova, a fost marcată Ziua Națională a Culturii. Cu acest prilej, echipa Noi.md a discutat cu Mihai Ștefan Poiată, care ne-a împărtășit din gîndurile sale despre ceea ce ar însemna pentru universul emoțional al fiecărui om, ca personalitate aparte, efectul actului artistic în sine, dar și ce reacții afective poate genera potențialul nostru spiritual și cognitiv atunci cînd «servim o porție» de artă: citim un roman, o poezie, o nuvelă, privim un spectacol etc.
«În virtutea rutinei, foarte puțin din potențialul nostru emoțional este solicitat de activitatea noastră de fiecare zi. Și, deseori, ne întrebăm, ce-ar fi fost, dacă, de exemplu, aș fi devenit student la o altă facultate, dacă aș fi ales o altă profesie și, odată cu aceasta, și un alt destin. Păi iată un film, un roman, o nuvelă ne oferă această șansă: să trăim o altă versiune a vieții noastre și să vedem ce rezerve de trăiri, de emoții avem în interiorul ființei noastre. Vom descoperi atunci că avem un spectru emoțional mult mai bogat decît cel, care este solicitat de viața de fiecare zi», spune Mihai Poiată.
Conștientizarea acestui proces complex vine însă odată cu experiența, precizează scriitorul.
«Cînd ne maturizăm un pic, ne dăm seama că libertatea artistului, a omului de artă, este absolută pînă în momentul cînd scrie prima frază. A fost suficient pentru Ion Creangă să scrie: «Trăia odată o babă și un moșneag, care nu aveau copii…» și, din clipa aceasta, libertatea lui Creangă s-a limitat la universul, în care trăiesc acești doi țărani. Și, în cazul acesta, ajungem la formula lui Paul Valery «Arta îl creează pe autor». Iată acesta este un proces complex, cînd opera îl creează pe autor, cînd consumatorul de cultură îl creează și el pe creator prin așteptările sale».
Publicistul mai spune că Ziua Culturii este un prilej nu doar pentru a ne exprima recunoștința pentru oamenii de cultură, care, deseori, fac mari sacrificii pentru a-și valorifica talentul, dar este și o oportunitate de a vorbi despre cît se face în ziua de azi pentru acest domeniu.
«Întotdeauna se zice că banii învestiți în cultură sînt puțini. Arta niciodată nu a fost atît de răsfățată. Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că există și necesități de altă natură, pe care statul trebuie să și le asume. Investiția în cultură are, de fapt, nevoie de un anumit grad de cultură din partea celor, care gestionează domeniul respectiv și iau decizii privind finanțarea culturii. Pentru că nu doar cultura are nevoie de investiții. Voi spune poate un lucru mai puțin așteptat, dar economia are nevoie și ea de cultură. Noi trebuie să vedem care sînt beneficiile, pe care cultura le aduce altor domenii. Și trebuie să spunem că aceste beneficii nu întotdeauna sînt calculabile. Oferta și cererea, posibilitățile și necesitățile vor fi mereu într-un continuu dialog».
Contactată de Noi.md, Liuba Lupașco din Serviciul de presă al Ministerului Culturii, referindu-se la alocațiile financiare destinate domeniului culturii în acest an, ne-a comunicat următoarele: «Pentru anul 2024, alocațiile financiare înscriu suma de 667 156,5 mii de lei. În comparație cu anul 2023 (627 092,6 mii lei) la nivelul bugetului precizat, alocațiile financiare se majorează cu 40 063,9 mii lei, ceea ce constituie 6% din contul majorării salariilor artiștilor în luna decembrie 2023. Ponderea majoră de 80% îi revine Programului 85 «Cultura, cultele și odihna».
Cu prilejul Zilei Naționale a Culturii, ministrul Sergiu Prodan a transmis un mesaj pentru toți cei care stau la straja culturii noastre în satele și orașele țării, dar și celor care ne promovează valorile peste hotare. «Cultura este bunul pe care îl putem purta cu noi în gînd și suflet, e bogăția pe care o putem transmite generațiilor viitoare și pe care nu ne-o poate lua nimeni», a precizat ministrul.
Amintim că în data de 15 ianuarie, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a conferit cinci titluri de „Artist al Poporului”, 14 de „Maestru în Artă” și 12 de „Artist Emerit” oamenilor de cultură de la noi din țară.
Source:
- Еще несколько молдаван вернулись домой из Ливана
- В Кишиневе состоится грандиозный концерт Константина Московича, Тамары Гвердцители и группы ABBORN ©
- Правительство усиливает специальную защиту детей от вывоза за границу и незаконного удержания
- В Румынии идет снег: в некоторых местах толщина снежного покрова достигла 20 см
- Объявлено предупреждение о поездках в Болгарию
- В столице прошла сессия в рамках проекта YMCA Digital Media Hub Chisinau ©
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1792
- Populația:
- 1059 locuitori
Pocrovca este un sat şi comună din raionul Donduşeni. Pocrovca este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Satul Pocrovca este situat la 25 km est de oraşul Donduşeni şi la 196 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 1059 de oameni. Satul Pocrovca a fost menționat documentar în anul 1792.
Comments
(0)