14 march 2023, 15:00 Culture 2255

Sprînceană, despre Biblioteca Națională: „Acest depozit al patrimoniului național trebuie să funcționeze”

Vestea precum că edificiul fostului seminar teologic de la intersecția străzilor Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni și 31 August 1989 din capitală, va fi transmis, cu titlu gratuit, Mitropoliei Basarabiei, stîrnește tot mai multe critici în societate.

Activistul civic Vitalie Sprînceană a venit cu un mesaj pe rețelele de socializare prin care se arată indignat de proiectul uneor deputați PAS, menționînd că blocul doi al Bibliotecii Naționale ar trebui să rămâînă neatins, mai ales că „acolo sînt depozitate, păstrate și puse la dispoziția publicului fragmente din patrimoniul documentar național - hărți, colecții audio, imagini, cărți rare etc.”.

„…Cînd ai fost ultima oară în blocul doi al Bibliotecii Naționale? Da la Biblioteca Națională în general?

Aud aceste întrebări cu pretenție de argument care ar ”discredita” poziția celor care critică decizia parlamentului de a da de pomană Mitropoliei Basarabiei un bloc al Bibliotecii Naționale (anume blocul doi!) din mai multe părți.

Și mă minunez într-un fel care mă întristează.

Pentru că așa-zisul argument vine din diverse medii care se cred elitiste și care au pretenția de a ști și a gîndi mai mult decît alții (iar uneori, chiar de a gîndi pentru alții): profesori universitari, scriitori și scriitoare, juriști (inclusiv constituționaliști de curte), jurnaliste și jurnaliști etc.

Mă întristez pentru că așa-zisul argument - ”Nu mai citește nimeni la Biblioteca Națională, dom-le!”...- e deopotrivă o mostră de necunoaștere elementară a funcției Bibliotecii Naționale. Dar și o mostră a elevării și etalării acestei necunoașteri la rangul de virtute.

Luat la purici acest așa-zis ”argument” nu știe, banal, care e scopul bibliotecii naționale.

O vizită pe pagina de internet a bibliotecii i-ar lumina pe cei care îl folosesc: ”Biblioteca Națională are misiunea de a constitui, dezvolta, organiza, conserva, prezerva, cerceta, comunica și a pune în valoare, sub multiple forme, patrimoniul documentar național.”

Adică, Biblioteca Națională e locul unde sînt depozitate, păstrate și puse la dispoziția publicului fragmente din patrimoniul documentar național - hărți, colecții audio, imagini, cărți rare etc.

Iar acest depozit al patrimoniului național trebuie să funcționeze indiferent dacă băutorii de bere de la Draft (local dat în chirie de Ministerul Culturii) mai merg și la bibliotecă sau nu. Indiferent dacă alți cititori dau năvală. El trebuie să funcționeze și pentru generațiile viitoare.

Biblioteca Națională nu este, deci, locul în care te duci să citești într-o după amiază ”Codul lui da Vinci” (deși poate fi folosită și pentru asta) sau să frunzărești programul TV (pentru asta ar trebui să fie suficiente bibliotecile de cartier sau cele școlare și sătești).

Biblioteca Națională e locul în care ar trebui să poți face cercetare pe acest patrimoniu, în care să poți accesa, dacă ai nevoie, o ediție a unei cărți tipărite în sec. XVIII, o fonogramă din anii 60, presa din sec. XIX, cărți poștale din ultimele două secole, ziare raionale din anii 50, ziare demult dispărute din anii 90, broșuri și cărți de telefoane din secolul trecut și multe alte chestii care-s ”de nișă”.

Cum ar veni, ca cititor, nu te duci la Bibliotecă zilnic să consulți o copie a Cazaniei lui Varlaam sau însemnări din jurnalele de călătorie din secolul al XIX-lea, ori să asculți înregistrări de muzică lăutărească evreiască din anii 30…

E destul să știi că aceste lucruri se găsesc la Bibliotecă și se păstrează în modul corespunzător.

Și le pot accesa în orice moment cercetătorii locali, ai prezentului sau viitorului”, este mesajul postat de Vitalie Sprînceană.

Amintim, potrivit unui proiect de lege, înregistrat în Parlament, pe 6 martie, de un grup de deputați PAS, clădirea fostului Seminar Teologic din Chișinău, care a fost naționalizată în perioada sovietică, și în care în prezent se află blocul doi al Bibliotecii Naționale a R. Moldova, ar urma să fie transmisă, cu titlu gratuit, din proprietatea publică a statului în proprietatea Mitropoliei Basarabiei, fără drept de înstrăinare.

Proiectul a stîrnit un val de critici în societate.