15 november 2018, 17:20 History 14332

Istoria primului detașament de miliție cu destinație specială (DMDS) a RSSM

Detașamentul de miliție cu destinație specială al RSS Moldovenești a fost creat ultimul în fostele republici sovietice, dar deja peste 10 zile după fondare, la 10 noiembrie,1989 s-a pomenit în epicentrul evenimentelor, care nu se înscriau în cadrul închipuirilor despre stat și compatrioți, și a împiedicat încercarea de a acapara clădirea MAI. 

Istoria creării DMDS moldovenesc și a evenimentelor zilei de pomină din 10 noiembrie,1989, cînd a fost făcută tentativa de acaparare a clădirii MAI, a povestit-o, în baza relatărilor și comentariilor participanților și martorilor acelor evenimente, Elena Levițchi-Pahomova în programul său ”Mecanismul de acțiune” al postului NTV. 

Autoarea a menționat, că materialul acumulat este dificil, dar instructiv. «Este cazul rar, în care poți cunoaște o pagină a istoriei din convorbirile cu participanții, ca să privești situația din alt unghi. Căci istoria nu este o imagine plată. Orice eveniment are multiple laturi. În rezultat avem încă un fragment din ”Istoria Moldovei”, sau din ”O urmă în istorie”. Și totuși, este ”Mecanismul de acțiune”, prescurtat MA», - a scris Elena pe o rețea de e socializare. 

Reportajul pe care l-a pregătit amintește că tentativa de acaparare a clădirii MAI s-a produs la 10 noiembrie, 1989. Iar DMDS al RSSM a fost creat cu 10 zile mai înainte. Moldova a fost ultima republică, care a executat ordinul ministrului apărării al URSS privind crearea detașamentelor de miliție cu destinație specială din 3 octombrie,1988. 

Sarcinile DMDS erau următoarele: apărarea ordinii publice în timpul evenimentelor politice, sportive, de divertisment și altele, precum și în timpul calamităților naturale, epidemiilor, accidentelor industriale majore, catastrofelor și altor circumstanțe extraordinare; prevenirea cauzelor de încălcare în grup a ordinii publice și a dezordinilor în masă; participarea la reținerea criminalilor înarmați. 

În 1989 republica s-a confruntat cu crime nemaivăzute anterior, în mai și iunie un grup de milițieni din Moldova a efectuat două operațiuni, care azi ar fi calificate ca acte de terorism și luare de ostatici. 

Prima a avut loc la Bender și s-a referit la eliberarea ostaticilor. În pușcăria din Bender trei recidiviști au luat ostatici două femei-medici. 

Comandantul adjunct DMDS RSSM Igor Iaschevici își amintește, că în 1989 URSS a fost acoperită de un val de luare de ostatici. «Cazul nostru era al 84-lea, sau al 86 în acel an. Tendința era următoarea: acaparări, cereri de bani, eliberare de sub arest, avion, etc. Conform aceleiași scheme. Noi aveam un grup mic. Era nimic comparativ cu ceea ce trebuia să creăm », - a menționat el.

Comandantul DMDS RSSM Vladimir Panfilov a povestit că grupul moscovit «Альфа», cunoscut atunci ca grup cu destinație specială, era ocupat în altă operație, la Batumi, unde la fel avea loc o luare de ostatici. «Ei participau acolo. Evident, nu puteau zbura spre noi. De aceea aici au fost adunați oameni conform principiului cine pe cine cunoaște, cine pe cine poate recomanda, cine ce capacități are. Așa a fost creat grupul din Bender », - a menționat el. 

Negocierile cu recidiviștii în pușcăria Bender au fost inutile. În timpul eliberării ostaticilor pentru prima oară a fost aruncată în aer ușa. Femeile nu au avut de suferit. Criminalii s-au ales cu pedepse suplimentare. Lui Igor Iaschevici i-a fost conferit un ordin pentru curajul personal, celorlalți participanți la operație –medalii pentru apărarea ordinii publice. 

Apoi a fost nevoie să fie prevenit pericolul care azi ar fi calificat ca tentativa unui atac terorist. Operațiunea s-a desfășurat la Chișinău, pe stadion. 

Potrivit lui Vladimir Panfilov, la CC a venit o scrisoare adresată ministrului. În ea se spunea că cineva pune o condiție, și în caz că aceasta nu va fi îndeplinită persoana va otrăvi apa potabilă în or. Chișinău. Pentru a nu face asta, răufăcătorul a cerut o sumă mare de bani și un automobil «Жигули» 9 sau modelul 99 . 

Igor Iaschevici își amintește, că s-a decis să fie făcut un anunț că pe stadion se află spectatorul cu nr.1 000 000, care primește cadou un automobil. «Ei au ieșit. În automobil se mai găseau 40 mii ruble. Au fost blocate toate drumurile. Pînă i-au adus la MAI, cazul fusese descoperit», - a menționat el.

Astfel în cadrul acestor două prime operațiuni s-a consolidat detașamentul care a devenit coloana vertebrală a DMDS a RSSM. 

Iurie Zadorojnîi, conducătorul centrului de presă al MAI RSSM în perioada anilor 1988-1991, în caracteristica dată membrilor lui a menționat, că acești oameni erau foarte deosebiți. «Trebuie să recunoaștem meritul conducerii, care a selectat oamenii. A fost formată o bază puternică. DMDS – oameni cu împuterniciri deosebite, într-o formă fizică bună, înarmați. Ei înțelegeau perfect că poartă o mare responsabilitate și se comportau foarte calm în timpul oricăror operațiuni », - a subliniat el.

Vladimir Panfilov spune că exista ordinul ministrului ca în DMDS să nu fie înrolați anchetatori, căci aceștia erau puțini. «Dar eu am reușit să iau doi anchetatori dintr-o secție raională, și principalul – unul dintre ei chiar în ajunul trecerii sale la noi a fost sancționat disciplinar. Au găsit așa o variantă. Au contat pe faptul că nu va fi primit în DMDS cu această sancțiune. Însă eu am aflat că el lucrase în SPP și a reținut un hoț de automobile, pe care l-a dus pe capotă1,5-2 km, și am înțeles că avem nevoie de așa oameni », - a menționat comandantul DMDS RSSM. 

Piotr Sivavolov, colaborator DMDS RSSM ne-a atenționat că colaboratorii DMDS sunt oameni care știu să-și depășească frica. «Nu știu, o fi curaj sau altceva. Însă ei cu toții își pot depăși frica», - a menționat el. 

Comandantul adjunct DMDS RSSM Igor Iaschevici crede că pregătirea fizică a unui colaborator DMDS este secundară. «Cel mai important: onestitatea, cumsecădenia, abnegația, căci noi aveam aceleași salarii ca și cei care rodeau pantalonii prin birouri. Adică, nu aveam nimic», - a menționat el. 

«Noi eram ultima redută. Principiul în activitatea detașamentului era următorul: în cazul manifestărilor noi eram ultimii care ne aflam în clădirile CC sau guvern. Depinde unde avea loc manifestația. Adică, de facto, după ce toate cordoanele erau rupte, subdiviziunea noastră avea sarcină să rețină mulțimea», - a subliniat Vladimir Panfilov, comandantul DMDS RSSM.

Potrivit lui, la 1 noiembrie, 1989 în timpul primei alinieri a DMDS RSSM, nimeni nu bănuia că ”botezul focului” va avea loc deja la 7 noiembrie, iar evenimentele din 10 noiembrie nu încăpeau deloc în orice închipuire despre stat și concetățeni. 

Pe 7 noiembrie la Chișinău era preconizată o paradă militară. La aniversarea Revoluției din Octombrie în capitalele republicilor unionale întotdeauna aveau loc demonstrații ale oamenilor muncii și parade militare. La Chișinău traseul lor trecea pe strada centrală, Lenin pe atunci, azi Ștefan Cel Mare. Apogeul demonstrației era salutul adresat oamenilor muncii și militarilor de către conducătorii republicii. În acel an primul secretar al CC Semion Grossu, președintele Consiliului de miniștri Ivan Calin și alte persoane din conducerea republicii așa și nu au ajuns să vadă tehnica militară. Parada a eșuat. În ajun a fost recepționată informația despre aceea că va avea loc această tentativă. DMDS urma să însoțească tehnica militară pe tot traseul. 

Din amintirile lui Piotr Sivovalov, erau cetățeni care se culcau sub șenilele tancurilor. Unii mergeau chiar cu copii. A fost prima operațiune pentru DMDS al RSSM. «Noi foarte repede i-am tras din drum. I-am scos la margine. Însă parada tehnicii așa și nu a avut loc, deși noi ne-am îndeplinit sarcina», - a menționat el.

Istoricul Zurab Todua își amintește, că încercările de a întrerupe parada au eșuat. Barierele expuse în calea soldaților și a tehnicii militare, care constau în fond din femei în negru cu lumînări și din tineri, au fost eliminate de colaboratorii MAI. Pe unde cu rugăminți, pe unde cu forța ei au fost dați la o parte. Soldații au mărșăluit pe piață. Dar tehnica a fost întoarsă la locurile dislocării permanente, pentru a nu provoca confruntări. 20 de persoane au fost reținute pentru acte de huliganism: aruncarea diverselor obiecte în soldați, BMD-uri și blindate, încercările de a împiedica trecerea tehnicii militare, nesupunerea ordinelor angajaților MAI. 

Arestarea manifestanților a fost motivul următorului miting, organizat la 10 noiembrie, inițial la monumentul lui Ștefan cel Mare, apoi în fața sediului MAI. 

Colaboratorul DMDS a RSSM Piotr Sivavolov spune: «Noi știam că se va produce ceva, căci am îmbrăcat vestele antiglonț, uniforma. Am ieșit primii zece, ne-am postat pe trepte. O gloată de oameni deja era acolo. De la ce a început totul? Unul dintre comandanți era îmbrăcat în salopeta cercetașului, combinezon și mască. El și-a tras masca, au răsunat strigăte: «Hunta! Fasciști!». Au zburat pietrele. Așa a început totul. Apoi a ieșit detașamentul. Am blocat piața, și s-a început… pînă la ora 1 de noapte ». 

Comandantul adjunct DMDS RSSM Igor Iaschevici își amintește: «Pe la ora 6 a început acest tărăboi. Probabil, cineva dirija evenimentele. Nu a fost ceva spontan. La început erau tineri cu placatele ”Să topim bastoanele în prezervative!”. Au fost duși la secția de serviciu. Imediat a apărut o mătușică în halat alb care striga «copiii mei au fost arestați și bătuți», deși nimeni nu-i bătea. Și imediat au mai apărut cam o mie și jumătate de oameni ».

Potrivit comandantului DMDS RSSM Vladimir Panfilov, drept impuls a servit un pachet explozibil, care a fost detonat în apropierea clădirii, după care s-a început. «Acolo strada este bună. S-au oprit niște troleibuze, în ambele direcții. Ora 6 seara – oamenii se întorceau acasă de la lucru. Erau foarte mulți gură-cască. După aceasta evenimentele s-au desfășurat foarte furtunos, serios », - a menționat el. 

Colaboratorul DMDS RSSM Piotr Sivovalov își amintește: «Arme nu aveam, ne-au fost luate. Doar scutul și bastonul de cauciuc ». 

Andrei Safonov, membru al prezidiului mișcării «Унитате-единство» descria evenimentele din 10 noiembrie 1989 astfel: «De pe bd.Lenin venea un zgomot. Clădirea MAI era înconjurată de soldați în căști și cu scuturi, și de milițieni în uniforma obișnuită. În jur – o gloată din sute de oameni. Fluierături, chiuituri, strigăte . La intrarea în MAI s-au bulucit ofițerii, vorbeau ceva înde ei. Strigătele au devenit inimaginabile. Soldații se acopereau grabnic cu scuturile, în care zburau pietre numeroase. Pe trotuare au apărut grămezi de pietre. Niște adolescenți le luau și le aruncau în soldați și milițieni. Mulți dintre ei erau beți ». 

Iurii Zadorojnîi, șeful centrului de presă al MAI RSSM în perioada 1988-1991, își amintește: «Iată atunci a devenit groaznic. Cu adevărat. Pe treptele de la intrarea în MAI stăteau militari cu scuturi, iar scuturile le erau smulse cu armatură. Scuturile erau sparte cu armatura, soldații scoși în mijlocul gloatei și bătuți. Geamurile clădirii au fost sparte, dar ușa MAI a rămas închisă. Totuși, era un obiect păzit. Pătrunderea în interiorul lui putea avea urmări grave. Acolo este armurăria. Consecințele ar fi fost ireversibile. Dar a fost dat ordinul să nu deschidem focul. Atunci cînd acești băieți au fost scoși și bătuți, unul dintre ei a strigat: «Ofițeri! Unde vă uitați? Ne omoară doar! ». Să auzi așa ceva, în realitate, și să înțelegi că e real… »

Dar s-a reușit salvarea tuturor apărătorilor clădirii MAI. Nu au existat decese, au stat acolo 300 oameni. 

«Pentru noi, băieți tineri, a fost un șoc foarte puternic. Cei mai în vîrstă cunoșteau atitudinea poporului față de miliție. Foarte binevoitoare în viața obișnuită. Dacă mi-ar fi spus cineva cu o lună înainte că vom nimeri într-o asemenea daravelă, n-aș fi crezut. Și cele văzute au fost un adevărat șoc! », - își amintește angajatul DMDS RSSM Anatolii Decev. 

«Pentru prima dată în viață am înțeles că s-ar putea să nu mai plec viu. Protestatarii erau foarte mulți. Potrivit experților, cam 10-15 mii. I-am stăvilit reușit, cu succes. Apoi au venit deputații Sovietului Suprem. Era și un preot, unul Buburuz, Lari și alții, care ne explicau: voi enervați mulțimea, mergeți mai aproape de minister. Ne-am îndepărtat și am pierdut spațiul operativ. În timp ce nu le permiteam să se consolideze, nici victime nu am avut, doar cîteva… Și i-am respins serios », - povestește comandantul DMDS RSSM Vladimir Panfilov. 

Adjunctul său Igor Iaschevici crede că scopul era capturarea secției de gardă, dat fiind că acolo erau arme, și a arhivei. Deoarece tot acolo se aflau dosarele celor arestați și condamnați. «Probabil acesta era scopul. De ce? Pentru că anume acolo se arunca – încercau să incendieze. Anume acolo au încercat să pătrundă. Dar au înțeles că nu vor reuși. Noi stăteam ferm. Probabil, dacă ar mai fi durat și ar fi fost clar că este un atac agresiv asupra MAI, ni s-ar fi permis să deschidem focul », - a menționat el.

Focul așa și nu a fost deschis. Spre miezul nopții atacatorii s-au retras. 

Angajatul DMDS RSSM Anatolii Decev spune că la 10 noiembrie 1989 el a împlinit 30 de ani, ziua de naștere si-a petrecut-o pe treptele ministerului și o va ține minte toată viața. «Voi ține minte mult timp. Acasă mă așteptau oaspeții și soția. Doar la ora 4 m-au adus acasă pentru ca să le arate că-s viu-sănătos. Mi-am scos ”antiglonțul”, iar la 5.30 ne-am trezit iarăși. Mi-am pus ”antiglonțul” umed și am mers iar la minister », - spune el.. 

Istoricul Zurab Todua scrie că spre dimineață clădirea MAI a fost spălată, geamurile puse, teritoriul adiacent curățat. În zori despre acele evenimente aminteau doar niște urme de funingine și vitrinele sparte ale magazinelor din vecinătate. 
În total, în timpul respingerii atacului 218 angajați MAI și militari au suferit leziuni de diferite grad de severitate. 36 au fost spitalizați, dintre ei doi – în stare gravă. Printre rebeli au avut de suferit 77 persoane . 70 de persoane au fost reținute. Mulți dintre ei erau în stare de ebrietate, 17 aveau antecedente penale.