Photo: murala.ro

20 february 2024, 17:00 History 58420

Legenda bisericii ștefaniene din Borzeşti

Ctitorie a lui Ștefan cel Mare și a fiului sau Alexandru (1493 - 1494). Ştefan cel Mare se naşte la Borzeşti şi tatăl său, Bogdan ridică aici o biserică pentru a consemna acest fapt.

În copilăria lui Ştefan, la Borzeşti, s-a întîmplat un episod trist, care l-a marcat pe viitorul voievod al Moldovei şi care l-a determinat să ridice Biserica din Borzeşti. Pe cînd copilul Ştefan se juca împreună cu copiii răzeşilor, la umbra unui stejar secular, (trei - patru bărbaţi îi cuprindeau tulpina), de-a tătarii şi moldovenii, împărţiţi în două cete, s-au luptat pînă cînd: „ ceata moldoveană în frunte cu Ştefăniţă, l-a prins pe hanul tătar" adică pe Gherghiţă (Mitruţ) prietenul lui Ştefăniţă.

Cu chiote şi veselie, copii îl ridică în stejar (ca şi cum l-ar fi spînzurat pe hanul tătar pentru faptele făcute cînd călcau hotarele Moldovei) pe Gheorghiţă. Bucuria copiilor este scurtă deoarece acesta zăreşte venind călări tătarii adevăraţi înarmaţi cu săbii, arcuri cu săgeţi otrăvite, steaguri de luptă, iar Gheorghiţă striga îngrozit „Daţi-mă jos vin tătarii !".

Copii de frică fug, iar tătarii poposesc la umbra stejarului. Văzîndu-l îl ucid trăgînd cu săgeţi în inima copilului. Copii se întorc şi văd fapta îngrozitoare, iar Ştefăniţă jură că atunci cînd va fi mare va face dreptate.

Peste 30 de ani Ştefan Voievod îl prinde la Nistru pe fiul Hanului Tătar şi-l judecă la Borzeşti, pedepsindu-l cu aceeaşi moarte apoi porunceşte să taie ştejarul şi ridică aici o biserică cu masa altarului pe locul fostului stejar, locul martiriului lui Gheorghiţă. La intrare în partea dreaptă se află pisania originală ( sculptată în piatră cu litere slavone) care ne spune: "Io Ştefan Voievod din mila Domnului, domn al Ţării Moldove şi cu preaiubitul meu fiu Alexandru, zidit-au acest hram aici în Borzeşti, pe Trotuş cu hramul Adormirea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, întru ruga noastră şi spre pomenirea sfînt răposaţilor şi srămoşilor noştri care a început a se zidi în anul 7001(1493) iulie 9 şi s-a săvîrşit în anul 7002 ( 1494) iar al domniei al 38-lea an curgătoriu luna noiembrie 12 ".

Biserica are o clopotniţă din lemn de stejar acoperită cu şindrilă (1952). Tot atunci s-a săpat sub masa altarului şi s-au găsit resturi din trunchiul stejarului (s-a datat ca fiind din secolul XV).

Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Borzeşti este un edificiu de proporții monumentale cu plan dreptunghiular fără turlă. Decoratia fatadelor rezulta din îmbinarea pietrei brute și cărămizii, folosirea ceramicii smaltuite (discuri si caramizi), din elementele de piatră profilată în stil gotic (soclu, ancadramente).

Biserica are formă de navă, stil moldovenesc, zidurile sunt din piatră de rîu (Trotuş), groase de 1,5 m armate la exterior. Bolţile, patru la număr, sunt de inspiraţie bizantină, micşorate pe arcuri moldoveneşti. Catapeteasma este de zid pictată în frescă de monahul Nifon Zugravul (1775). Tot el a realizat în pronaos o icoană a Mîntuitorului în frescă. Biserica a fost înzestrată cu odoare de preţ pentru săvîrşirea sfintelor slujbe, cărţi manuscrise, dar în timp au fost prădate sau au dispărut în incendii. În 1495 voievodul a donat un frumos Tetraevanghel împodobit cu titluri din aur dar acum se află în Mănăstirea Zografu din muntele Athos zidită cu sprijinul Voievoului Stefan cel Mare şi Sfînt.

Se cunosc de-a lungul timpului mai multe lucrări de restaurare după cutremure sau incendii (1904- 1905), 1952, (1938- 1939), (1951-1952). Mai puternic se restaurează în 1992-1994 cînd se repară fisurile făcute de curemure şi se acoperă cu tablă de cupru. Între anii 2003- 2005 se pictează interiorul bisericii în tehnica fresco, în stil bizantin. Astfel biserica este împodobită cu o impresionantă pictură monumentală care aduce imagini legate şi de viaţa şi domnia Voievodului şi un plus de frumuseţe şi măreţie.