Căpitanu-i fermecat!

RĂZVAN

Dar tu stai şi taci acuma?... Îţi pare rău dumitale

C-ai picurat o nădejde peste un noian de jale?

Poate-ţi mai aduci aminte cine eşti?... Ei bine, dar,

Nici eu n-o să uit atuncea că Răzvan e un tâlhar!

(Cătră Ganea.)

Sunt tâlhar!... Aşa-i, jupâne?... Ei, da! Sunt tâlhar! Fireşte!...

Am înţeles cum mă cheamă, şi-o să mă port tâlhăreşte...

(Aruncând jos o pungă.)

Na, boierule! Ia-ţi punga!...

GANEA

Ba nu! Ia-ţi-o dumneata...

Îţi mai datoresc trei sute... Crede-mă că n-oi uita...

Ciobanul o să-ţi aducă.

RĂZVAN

Nu-mi pasă de datorie!

Iată banii tăi, jupâne! Dă-mi o altfel de simbrie!...

Numai cântecul deschide cugetul haiducului! P-un deal, p-un colnic,

Mergea un voinic,

Voinicul voinicilor

În ţara piticilor:

Cu faţa voinică

Ş-o inimă mică!

Lângă el mergea,

Şi la el privea, Şi mereu ofta,

Poate că-l iubea,

O copilă dalbă

Cu galbeni în salbă

O dulce fetiţă

Cu flori în cosiţă,

Cu rai în guriţă!

Amândoi mergea,

Şi mergând grăia,

Şi grăind zâmbea,

Când iată

Deodată

Pe drum mi s-arată,

Stând în calea lor,