Răzvan şi Vidra
Un ţigan să scrie stihuri, n-aş fi crezut-o... Ce-i drept,
Mutra-i oarecum arată suflet ager şi deştept...
Vrea să zică, ş-acea doină din săptămâna trecută?...
RĂZVAN
Foaie verde magheran,
Logofătul e viclean...
Da, da, jupâne vătave! Tot de mine e făcută...
TOŢI
Bre!
BAŞOTĂ
Ciudat! Să ştie carte o jivină de ţigan!
RĂZVAN
Ba poate că-ntrec, jupâne, pe mulţi boieri din divan...
BAŞOTĂ
Slujitori! lăsaţi pe dascăl, măcar că eu cu arcanul
Pe toţi dascălii i-aş prinde ş-aş spânzura cu toptanul;
Căci ei răzvrătesc norodul, ei învaţă pe cei mulţi
C-ar trebui ca boierii să umble goi şi desculţi;
Şi chiar ăst ţigan n-ar merge astăzi la spânzurătoare
De n-ar fi fost nici un dascăl ca să-l pună la scrisoare...
Cată dar, dascăle, cată! Scăpat-ai cum ai scăpat,
Dar păzeşte-te de dracul, c-o să dai de vrun păcat!...
Acuma tu, faraoane, răspunde-mi doar docamdată,
De ce te-apuci tu d-o treabă poprită şi neiertată?
O faci oare de la tine? sau cineva ţi-o fi spus?
RĂZVAN
Apoi de, jupâne vatave, Stan e jos şi Oprea-i sus!
Dumneata mereu ne spânzuri, ş-astfel trăieşti boiereşte;
Eu fac doine şi doiniţe, ca să-mi petrec ţigăneşte;
Fiecare cu ce poate!... Nu-i dat dreptul orişicui
Să pună-n ştreang omenirea în mijlocul târgului!...
Ş-apoi acest drept, jupâne, dacă mi s-ar da şi mie,
Eu n-aş omorâ nici unul, ca să pot ierta o mie.
BAŞOTĂ
(Surâzând)
Şiret ţigan!... Dar nu-i lesne a scăpa pe-un osândit!
Fapta ce tu ai făcut-o e un lucru de gândit.
A necinsti cârmuirea, a batjocori divanul,
Poate numai doară vodă, sau măria-sa sultanul...