|
« Un articol de-un bărbat frustrat
Dacă doriţi să revedeţi: cât aţi pierdut anul trecut şi nu ştiaţi »
Ghid de conversație româno-ardelenesc
21 martie, 2008 de Ioana
Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu de când am nimerit fix în “inima Ardealului” descopăr cu stupoare noi şi noi resurse ale limbii române. Pentru nepregătiţii care ajung prin Cluuuuuuuuuj, o mică analiză comparativă a celor două limbi:
dacă tot românul ştie să îţi spună că nu are decât 10 lei, orice ardelean va declara franc: “N-am numai 10 lei”. Îţi vine să îi dai tu ăia 10 lei ca să fii sigur că acum le are pe toate.
exerciţiu de numărat gogoşi: o gogoaşă… două gogoşi. Exerciţiu de numărat gogoşi în Cluj: o gogoaşă, doi gogoşi. Se poate şi cu brânzoaice. Hai c-aţi prins ideea: o brânzoaică, doi brânzoici.
noi toţi ne-am dat în leagăn în copilărie. Cu excepţia clujenilor, bineînţeles. Ei s-au dat în hintă. Tot aşa cum eu am o scamă pe haine, iar machiavellianul are o… pihă!
verbul a fi, persoana a III-a, singular, prezent. Repede! Dacă ai spus îi ești eligibil pentru cetățenia ardelenească. Dar dacă ai spus îi, precis n-ai spus-o repede.
în încheiere, nu putem uita forța magică a cuvântului “ceva”. Întârzii pentru că te-ai întâlnit cu ceva prieteni iar afară se aude ceva câine care latră!
Atenţie! Limba ardelenească este contagioasă. După câţiva ani nici propria mamă nu o să vă mai recunoască vocabularul.
Later edit: mi-am mai amintit ceva după care mă omor în limba “ardelenească”. Tot clujeanul, în loc să spună “mă pricep la (fotbal, gătit, fiecare ce poate)”, te anunţă mândru “mă ştiu la fotbal”!
Postat in romaneste | Etichetat Ardeal, Cluj, limba romana | 65 comentarii
Like
One blogger likes this post.
SorinPLATON
65 Răspunsuri
pe 22 martie, 2008 la 3:23 am | Răspunde blogideologic
Ghidul de conversație româno-ardelenesc este o capodoperă. Însă cred că are concurent redutabil în Dicţionarul de afacereză online.
pe 22 iunie, 2010 la 11:35 am | Răspunde Zob
Lăsaţi gargara şi luaţi pestilenţe bucaliste de aici : http://atinganos.wordpress.com/
pe 22 martie, 2008 la 9:16 am | Răspunde Vania
Clujul cu ale sale… În Sibiu, mă amuza să-mi dau întâlnire la “ora doi”.
pe 22 martie, 2008 la 10:21 am | Răspunde Ioana
Titus, la dictionarul ala nu am apucat inca sa ajung. Am vazut numai ca ai scris tu ceva despre el :) .
Vania, si pe asta am mai auzit-o. Cred ca tot de la numaratul gogosilor li se trage :) .
pe 22 martie, 2008 la 7:22 pm | Răspunde cropcircles
Ardelenii sunt minunati.
pe 22 martie, 2008 la 8:57 pm | Răspunde Schwarzmann Skinski
Zău că nu i-am înţeles niciodată pe acei oameni din împrejurimile Bucureştiului care atunci când mă auzeau vorbind pentru prima dată îmi spuneau: da’ ce ciudat accent ai! And I was like: really?! Is there something on my face? What, here? Take it off, take it off! :)
Mă rog, nuş’, mi se pare că vorbim fain, tărăgănat, parcă am cânta încontinuu. :D
pe 30 octombrie, 2010 la 7:40 pm | Răspunde Rosabell
exact, ti se pare….
pe 22 martie, 2008 la 9:39 pm | Răspunde alecsandra
N-am numai 10 lei, la Bucuresti se zice am decat 10 lei. Chiar nu stiu care e mai rea.
pe 22 martie, 2008 la 9:53 pm | Răspunde píshta báci
care-i baiul cu “ora doi”? :)
intrebarea la care se raspunde e “cit e ceasul”? raspunsul e “doi”. nu zice nimeni “ne vedem la ora doi”. zice “ne vedem la doi”.
habar n-aveti ;)
pe 22 martie, 2008 la 11:20 pm | Răspunde iubiresicacat
Mno, da ce`i baiu cu ardelenii? Treaaba cu un gogos doi gogosi s`o implantat ca dadusi peste vro minoritara, oricum ardeleneasca imi place mai mult decat trilurile bucurestene: cefacima? undemergemma? cateceasu? spuse parca intr-un cuvant… si daca tot te luasi de acoarde, ca se zica asia, de ce nu sesi si de minunatia bucurestiului… care este (si va mai si conduce tztztztz) sau “face astia controale” sau “dom`le unii are, altii n`are” hmmm … in rest e vorba de regionalisme sa zicem “acolea” sau “ia hana dupe dulap” etc… ;)
Tz`ai drac de capitalisti ;) (no offence)
Regards,
RapireaDinSerai
pe 22 martie, 2008 la 11:40 pm | Răspunde bloodie
Haaaaai fată! Ioana… ce-ai fată? Ăştea din ardeal, iţi zic eu fată, nu e ca noi! Ăştea nu ştiu ce e aia caterinca. Gen ăştea vorbesc ciudat, GEN, noi vorbim corect gramatical. GEN! E vai dă iei!
P.S.
Draga mea, de bine, de rău, noi cât de cât ştim să acordăm subiectul cu predicatul, fără mari dificultăţi. În condiţiile astea nu cred că regionalismele sunt o problemă.
Cine ţi-a dat ţie dreptul să ne critici? Te pomeni că ai vreun Nobel pentru gramatică sub saltea.
pe 15 aprilie, 2010 la 3:09 pm | Răspunde Blackmail
Apoi mah, ce ai tu cu Ardelenii, ardeleanul stie de caterinca, nu stie de imbecilitate, s-apoi sa iti mai spun ca ardeleanul stie si sa extrapoleze, sau sa gandeasca hilostic, nu numai sa hodorogeasca despre miorite. Stim de o leaca de mishto, da de ne frecati, va ducem pa legheleu, va dumghim , va facem strimfli si va bagam in hatijac cu orice, tata-zua…
Nu suntem tigani doar avem calitati oratorice diferite si nu traim cu grandilocvente sau concluzii pestilente despre alte regiuni, bine asta in afara de moldoveni, olteni si bucuresteni, care au stalp in mijlocul intersectiei, alearga cu sapa unii dupa altii sau detin cel mai jegos oras din tara/Europa si se i-au de toti din alte zone ale tarii va ei sunt buCUResteni.
pe 23 martie, 2008 la 2:01 am | Răspunde airbornb
Mie imi par foarte dulci regionalismele din Ardeal. Limba romana oficiala – vorbita la Bucuresti de ex- mi se pare seaca. Ardeleneasca – aka regionalismele din Ardeal- e mai dulce, colorata, domoala. Eu votez pentru Ea.
PS: Si eu vorbesc limba romana seaca de Bucuresti.
pe 23 martie, 2008 la 3:03 am | Răspunde gadjodillo
alexandra, mare dreptate ai! giurgiuvenii, argesenii, teleormanenii au adus in bucuresti faza asta cu “am decit”. e pentru cretini…
in alta ordine de idei, fiecare zona a tarii vine cu regionalismele ei (ca de aia le zice regionalisme). se stie, de exemplu, ca limba romana cea mai curata se intilneste in brasov. in principiu, e posibil, dar eu am aflat asta abia dupa ce m-am mutat din brasov in bucuresti. acum insa locuiesc in baia mare, iar regionalismele de aici sint delicioase.
ceva mostre: nu mi-i hia de asta… (nu-mi trebuie asta, nu-mi sta capul la asta)
s-a trecut! sau a trecut = s-a terminat un produs la magazin. problema e ca aceeasi formulare a fost folosita si ca titlu in ziar…
leagan – “hutzutz”
gogosi – “pancove”
sarmale – “piroste”
castraveti, dovleci, bostani, pepeni sunt, toti, denumiti PEPENI. Greu de inteles cum e cu placinta de pepeni sau care sint pepenii murati.
ce-o plati (de ex, dragostea me’, asta-i dintr-o melodie) – cit valoreaza
smintina – “grostior”
iaurt, lapte batut – “samatisha”
porumb – “malai”
slanina – “clisa”
fasole boabe – “mazare”
fasole uscata – “teci”
cearsaf de pat – “lipideu”
fata de masa – “fatoaie”
gospodina – “gazdoaie”
si tot asa….
pe 23 martie, 2008 la 7:39 am | Răspunde blogideologic
@ Ioana
Neologismul “afacereza”, din câte ştiu, a fost propus de cineva care lucrează la Money Channel, vezi: The Money Channel – Vorbiti afacereza?The Money Channel – Prima televiziune de business din Romania. http://www.tmctv.ro/ , şi apoi larg popularizat de canalul Realitatea TV al lui SOV. Acum, eu cred că însăşi denumirea The Money Channel, –tot canal SOV–, a fost de fapt preluată de aici: Howstuffworks “Business & Money Channel”The Business and Money Channel contains articles that answer all of your financial questions. Check out the HowStuffWorks Business and Money Channel. money.howstuffworks.com/ . Nu a fost dificilă inferenţa că termenul “afacereza” a fost inspirat ca propunere de traducere a unui cuvânt din limba engleză: “the Bureaucratese”. Online există un “Hellatine Dictionary of Bureaucratese” la adresa : http://home.earthlink.net/~skilton/dictionary.html. Bineînţeles, cum ai intuit, nu există un Dicţionar de afacereză online în limba română.
Numai bine,
Titus
pe 23 martie, 2008 la 1:36 pm | Răspunde Ioana
Bloodie, esti penibil sau penibila, ce vrei tu. Asta pentru ca nu ai reusit sa faci diferenta intre o critica si o… critica facuta cu drag. Pentru ca asta e articolul meu. Sincer, nu ma gandeam ca pana si la articolul asta se va gasi un ametit sa ma injure.
Pentru ceilalti, mai intelegatori pare-mi-se, evident ca si mie imi place foarte mult limba din Ardeal :) . Doar ca si eu, ca si Gadjodillo, m-am mirat olecuta de ea cand am venit din Brasov.
Titus, multumesc. Acum pricepui :) .
pe 23 martie, 2008 la 8:47 pm | Răspunde Radu Iliescu
Mda. De adaugat in lista ta “a povesti”. Fiica-mea, de fiecare data cand avem cate o discutie, zice ca “povestim”. Se poate “povesti” despre orice, despre ce-am facut la scoala (eu), despre ce-a facut la gradi (ea), despre ce vom face cand se face vara si iesim la un gratar (noi toti). Seara insa “citim povesti”.
Povestitori ca in Cluj, nicari :-)
Si inca o chestie. Ardelenii de aici nu zic: “Nu-mi mai trebuie (creionul, sa zicem).” Ci: “Nu mi-l mai trebuie.” Undeva un pronume forma neaccentuata e interpus dragastos :-)
pe 30 octombrie, 2010 la 7:43 pm | Răspunde Rosabell
ah, ce m-am induiosat…imi vine sa plang duios si dragastos! Doamne ce bine ca-s munteanca, regateanca, o tara olteanca! Tara mea incepe de la Timisoara la Constanta, dar la nord nu trece de Sibiu ! :)
pe 16 februarie, 2011 la 1:58 pm legacy
of, de ar fi in sud mai multi care gandesc ca tine ce bine ar fi !!!!!! sa fie granita de la brasov un pic mai jos. un vis mult prea frumos.
Va lasam constanta unde toti baietii au legantza,
litoralul ala scump cu micii si bericile,
va lasam satele cu case fara gard
raurile cu carpe si gunoaie pe maluri
cainii vagabonzi cu covrigi in coada si inca mai mult
aurolacii din canale,
muzica lautareasca, manelele si masinile cu papusa pentru nunta , taierea motului
si ghicitoarele ca omidele, semintzele de floarea soarelui.
o mostenire culturala de zile mari! Va mai trimitem si cativa de pe la noi baieti faini cum ar fi Boc sau Funar sau niste smecherashi de cartier cu adidasi originali , numai asa pentru reintregirea neamului.
Facem????
pe 23 martie, 2008 la 10:09 pm | Răspunde cropcircles
Radu, or fi pe undeva francezi ardelenii astia. L-au tradus si incorporat pe en.
Oricum, sunt deliciosi. Eu ii iubesc pe toti.
pe 25 martie, 2008 la 11:33 pm | Răspunde Futurologu' de serviciu
Ai uitat cateva importante:
merem = mergem
is = sunt
no bine = intraductibil pentru un coleg din liceu, venit din Bucuresti
amu = acum
si binenteles nelipsitul:
ok :)
Cel mai mult ma sacaie expersia bucuresteana: “da-te jos DUPA pat.”
Bine scris in rest.
pe 26 martie, 2008 la 10:57 am | Răspunde bloodie
@ Ioana, poate ca sunt eu penibila, dar…. tu cred ca ai probleme si mai mari! Mie mi s-a parut jignitor articolul tau. Ma poti condamna pentru asta? :D
Hai pa, numa’ bine!
pe 28 martie, 2008 la 10:18 am | Răspunde Pendulul lui Foucault
Fain articol. Da mai sunt uitate niste elemente specifice zonei:
- “i-am dat la Ioana”
- diverse cuvinte gen: paradaici, bailingul, canapeiul, carpatorul, spielhozanii , sirof, foraiber,
- la Fagaras batranii mai folosesc : jumatete la 3 pentru 2.30 exprimare asemanatoare cu germana.
Vara-mea cand a ajuns la Bucuresti la facultate cand un coleg a sters tabla a zis: Ce tabla neeeaagra. Iar un alt coleg. Esti din Ardeal? Da. De ce? Pai ai lungit ea-ul din neagra…
Cand am ajuns su eu la Bucuresti nu am reusit niciodata sa ma inghesui intr-un autobuz. L-am asteptat pe urmatorul :D
pe 24 aprilie, 2008 la 9:33 am | Răspunde SorinPLATON
Paste Fericit!
http://sorinplaton.wordpress.com/2008/04/24/paste-fericit-tuturor/
1=
pe 2 iulie, 2008 la 7:34 pm | Răspunde Lucius cel Batrin
Sunt iesan si am lucrat trei ani la Sibiu, 1988-1991.
Ce am aflat:
“Poti sa stii!” = sigur e asa.
“O treapta-doi trepti”
“O palma-doua palmi”
“O ruda de salam”=un baton de salam
Aveau un fel de gem “hecium pecium”.
Bitang = copil din flori
pe 4 iulie, 2008 la 3:05 pm | Răspunde eu
De, ca sa nu aveti greseli in dictionar, ca un ardelean ce ma aflu, am sa dau ceva clarificari:
- “O treapta, doi trepti” la fel si “o gogoaşă, doi gogoşi” nu se folosesc decat in gluma, sau ati auzit un maghiar care a gresit la articulare; “O palma-doua palmi” in schimb da.
- “piroste” sunt coltunasi si nu sarmale;
- “pancova” e de regula minciuneaua si nu toate placintele;
- “mazare” e mazare, nu fasole,
- “hutzutz” e mult mai putin folosit decat “hinta” pentru leagan;
- “clisa” e mai degraba un banatenism;
- “grostior”: eu l-am auzit folosit (o fi zonal) pentru laptele pe care il da vaca imediat dupa ce se naste vitelul, care se prinde imediat, dar e dulce si foarte bun, nu e uzual;
- “castraveti, dovleci, bostani, pepeni sunt, toti, denumiti PEPENI” – no way; in schimb lubenitei is se spune de regula pepene, iar pepenelui galben – pepene galben;
- “gazda” inseamna om cu stare, gospodar, bogat;
- “Nu m-am putut gandi la asa ceva”; “N-am avut de unde sti”: folosirea infinitivului este un latinism.
pe 21 decembrie, 2008 la 12:33 am | Răspunde Denisa
Eu, dacă-mi permiţi, unde stau eu:
- pancovele sunt gogoşi
- mazărea e şi fasole şi mazăre
- hinta poate fi şi dăinuş
Delicios articolul şi majoritatea comentariilor. Îs ardeleancă şi nu m-am simţit deloc jignită de el. :)
No, servus!
pe 21 decembrie, 2008 la 3:37 am | Răspunde Robintel
Apăi vin şi io să-mi dau cu părerea de la limta dintre Ardeal şi Oltenia. La noi se zice hintă, lebăr (lebervurşti), slană, pită, mazăre, fasole, lubeniţă, pepene galben, cucuruz (porumb), musai (num aţi putut uita de el? Înseamnă: neaparat, obligatoriu), bai (problemă), n-om fi (nu suntem), sarmale, a îmbulina (a păţi ceva rău), a bucti (a greşi), joagăr (fierăstrău), vin ars sau ginars (ţuică, pălincă) şi multe, multe altele…
pe 21 decembrie, 2008 la 4:32 pm | Răspunde Deea
Locuiesc de ceva ani in Cluj, dar tot nu ma pot obisnui, pe langa expresiile mentionate mai sus, nici cu cele de genul : “ma dor spatele” (ma tot intreb oare care au?) ; “nu imi mai aflu geanta” (a afla folosit cu sensul de a gasi) sau nelipsitul “E!!!” pronuntat oarecum ungureste atunci cand in sfarsit esti de acord sau ai priceput si tu ideea!
pe 23 decembrie, 2008 la 9:57 am | Răspunde natty
ati uitat de vana – eu de cate ori foloseam cuvantul vana in bucuresti nu intelegeau ce vreau sa zic – dar si acum in cluj daca zic cada se uita ciudat – asa ca am reusit sa ma adaptez – vb in buc ca acolo (fara “dupa” – nu inteleg logica) si in cluj ca aici (fara clisa – ca nu suport slanina :)
a da si ler-ul – inseamna cuptor.
sau lopitau si mai sunt …
pe 28 decembrie, 2008 la 10:04 pm | Răspunde lanternativa
Servus si de aici, no!
Ioi ma, super tare postul!
Imi amintesc cand bunica-mea a vizitat prin anii ’30 Moldova, trebuia sa stea cu dictionarul langa ea, ca nu intelegea o multime de cuvinte… O fi fost ea sasoaica, dar tot stia romaneste ( sau… ardeleneste :-) ). In Tarnava-Mica, de unde era, se foloseau o multime de regionalisme, astazi disparute in mare parte.
Dar si acum se foloseste povestit, doi etc… Micul meu obol: pentru gogosi: pleaţălă sau pleaţăle (pl.).
pe 28 decembrie, 2008 la 10:10 pm | Răspunde lanternativa
a, si era sa uit şogor (echivalentul cuscrului, cred) si şuşterul (asta chiar nu stiu cu ce e echivalent peste munti, in Regat). Da’ se duc si astea de acum. Cuvintele au viata si moarte, ca omul…
pe 28 decembrie, 2008 la 10:36 pm | Răspunde gadjodillo
sogor: cumnat
suster s-ar putea sa fie sistarul, chestia aia in care se mulgea laptele.
pe 29 decembrie, 2008 la 4:41 am | Răspunde lanternativa
şogor – ai dreptate, este cumnat (nu mai stiam exact)
şuşter – de fapt era o persoana supranumita in acest fel, un var de-a bunicii: “Nenea şuşterul” – este o alteratie de la germanul Schuhmacher. Daca stau bine sa ma gandesc, cred ca ar fi ceva de genul pantofar sau cizmar… :-)
pe 2 iunie, 2009 la 5:18 pm | Răspunde Cluj
hai cu tigania din sud ! :) ) caini sau oameni ?
pe 2 iunie, 2009 la 8:21 pm | Răspunde gadjodillo
nu e şuşter, ci şuster. de aia nu ne intelegem:)
pe 2 iunie, 2009 la 8:27 pm | Răspunde Cluj
Merg pa gard,Ma tem de drum,Dauc cu cainii ,Dupa ptietre,Imbracat in ptielea gola,Si cu manurile-n jeburi…no’ ase ! bine-i amu ?ha?
pe 2 iunie, 2009 la 10:02 pm | Răspunde gadjodillo
e bine (jeb = buzunar, si-n maramu e la fel)
pe 7 iunie, 2009 la 3:54 pm | Răspunde mata-n cur
tuh, ejty prost sau te prefaci? care ti problema? ti ciuda? si daca vrei sa stii limba ardeleneasca e frumoasa. nu ca a voastra de miticoti, sau moldoveni sau c D-zeu o mai fii. si dak vrei sa stii Looser ce esti nu se zice ce ma stiu, se zice noh bun mi’s. numai ca tu esti mai prost. looser ce esti. tu ce draq esti? eehhh poate nu stiu din ce zona esti, dar stiu ca esti un taran venit de la vaci. du-te si te mai civilizeaza un pic. si in cluj se vorbeste curat romaneste, cu mici deficiente. clujul e un oras civilizat si cu oameni super culti. timisoara e la fel, sibiu de asemenea + aradul, brasovul si inca cate. aa si apropo pt cultura ta generala clujul e mare centru universitar. da noh, tu esti mai de la vaci:)) no hai serus ca m-am saturat de tine si de marele tau culturism
pe 6 iunie, 2010 la 9:15 am | Răspunde tarabostes
‘te-n gâții mă-tii de iobag !!!!!!!!!!!!!
pe 7 iunie, 2009 la 3:59 pm | Răspunde Bianca
No serus! Imi place articolul. Ii fain. Da nu neaparat sa fie contagioasa, pt. ca ii destul de frumoasa. Limba vorbita de miticoti ii foarte naspa. Asa ca eu zic ca nu e chiar atat de grea. Oricum ii fain, si la mai multe articole. V-am tucat fain pe toti!
pe 22 iunie, 2009 la 1:27 am | Răspunde Petre
Dacă tăt vreţi şi băsădim dăspră limba ardelenească, mă prunci mă, voi uitaţi că multe dântre cuvintele noaste îs luate dă la minorităţile conlocuitoare. În Bihor, de unde îs io, sunt vreo 3 DIALECTE ale limbii ardeleneşti, cu destul dă multe diferenţe. Dân sat dinde-i tata, de exemplu, foarte multe cuvine sunt ungureşti la origini:
Curiti (curechi – literar) – VARZĂ;
Videre – GĂLEATĂ;
Şpais – CĂMARĂ;
Tărnaţ – PRIDVOR;
Cirip – ŢIGLĂ;
Tarbonţă – ROABĂ;
Hăizaş – ACOPERIŞ;
Tenti – PORUMB;
Croampe – CARTOFI;
Iştalău – GRAJD;
Botă – NUIA;
Tulheni – Ce rămâne după recoltarea porumbului;
Cioci – Ce rămâne după recoltarea verzei şi după luarea boabelor de porumb;
Ocol – CURTE;
Cornofar – SALCÂM;
Prunc – BĂIAT;
A şedea – a sta;
“Nu şade un perţ (perc)” – Nu stă un minut (din maghiară – perc = minut);
Laviţă – BANCĂ;
Harşeu – HÂRLEŢ;
Arac – ŞANŢ;
În zonele de deal se folosesc alte cuvinte, de exemplu;
Hiribe – CARTOFI;
Poiată – GRAJD;
şi sunt alte cuvinte folosite pentru a descrie acelaşi obiect sau aceiaşi acţiune. Nu mă dau deştept în materie de limba română, dar măcar noi nu facem dezacoarde, care e multe ele dincolo de carpaţi şi măcar avem un oarecare înţeles în vorbire faţă de moldoveni.
De acea, de cele mai multe ori, filmele care sunt făcute la alţii, şi vin cu titlul în română total schimbat, îmi place să le traduc în cuvinte din bihoreană: Over the Hedge – Păstă Hechi!
Şi pentru cei care doresc o pronunţie mai bună, am descoperit foarte multe diferenţe lingvistice între judeţele ardeleneşti, am găsit în schimb un cuvânt comun şi acela este: ŞUŞTAR – vasul în care se mulge laptele de la vacă.
Apăi măi prunci mă, io vă lăs, Dumnezo vă-nburde-n rai! Numa’ bine la tătă lumea!
Servus!
pe 22 iunie, 2009 la 1:33 am | Răspunde Petre
Apăi mi-ţi ierta că am uitat un cuvânt folosit păstă tăt în Bihor, şi acela-i Fioc – Sertar, care-i tăt un lucru cu Fiok din ungureşte!
Şi ca o completare la ce am zis mai sus, multe dintre preparatele culinare comune poartă nume diferite în sate diferite. În satu’ lu’ tata, la sarmale le zâce Curiti umplut, într-un sat dă deal inde-s mulţi slovaci le zâce: Tamboci, mai cătă munte aşe le zâce Boţi. Şi să nu uităm a pomeni şi nelipsita mâncare dă duminica: Leveşea (pentru ce-i în necunoştinţă dă cauză să-mi răspundă şi le zâc ce-i asta) şi zama.
Numa’ bine, sănătate!
pe 1 iulie, 2009 la 11:02 pm | Răspunde Americanski
Desi Timisoara e la ceva distanta de Cluj, cultural suntem in aceeasi zona. Ca banatean pot sa confirm folosirea in zona a lui “numai”(mai degraba “numa`”) si a “hintei”.
alte cateva , sa le numesc regionalisme, ar fi :
“ada”- sa aduci
” o vinit” – a venit
“sazi” – stai jos, aseaza-te
“uica” – unchi, folosit mai des in sensul de “nenea”
“piparca”- ardei
“crumpi” – cartofi
” cotrinta”- sort de bucatarie
“clisa” -slanina
” cucuruz” – porumb
“zase” – zece
“douazasi” -douazeci
“tri”- trei
“metari” – metri
Cu simpla direnta ca “lubenita” e “lubenita” iar “pepenele” e tot “pepene”. Iar Gazda e Gazda cand are “cemati” (chemati) “gosti”(musafiri, oaspeti).
Trecerea de la sat la oras nu inseamna neaparat folosirea dialectului, cat o exprimare formala si cuviincioasa.
Eu unul m-am obisnuit sa trec in dialect cam de fiece data cand sunt in mediul rural, intre cei cunoscuti de acolo.
Pe de alta parte demonstratiile astea de romanism made in Dambovita ma cam lasa rece
pe 15 februarie, 2011 la 9:18 pm | Răspunde teosenna
explicatie pt cei din sud
“clisa” -slanina
slanina – este partea aia de la porc de sub pielea de pe spate
am auzit ca ei la jambon i zic slanina … nu de alata daaa, am patzit-o odata ca am cerut niste slanina si mi-o adus … DA! ati ghicit
pe 14 august, 2009 la 10:16 am | Răspunde Je
Cum văd că se primesc aici informaţii, exprimări şi invective cu caracter ruşinos, pe lângă cugetări profunde de largă respiraţie, mă încumet să vă transmit următoarele.
Am lucrat ceva timp la Oradea, în mediu proletar, şi am rămas profund marcat de frecvenţa şi patosul cu care tătă lumia utiliza “F…tă-te Dumniezău să tie f…ă!”. Amu’, din punct de vedere teologic, expresia este mult mai fertilă decât cu “bată-te”, nu exclude iubirea între părţi, şi oricum ceea ce este sfânt nu poate fi spurcat cu nici un chip, dar invers merge (sfinţirea, desigur). Problema luării în deşert a Numelui, asta da, rămâne — dar ar fi culmea să nu te ruşinezi de una şi să te fereşti de alta, neruşinarea e de obicei coerentă. Ca observaţie legată cumva de dacii liberi creştinaţi de mii de ani, în zonă erau şi sunt foarte mulţi neoprotestanţi, iar aceştia înjurau mai plutonic, dar furau gazolină de la sonde (două forme de adecvare la fel de coerente).
Mă feresc de concluzii, era o modestă observaţie etnografică.
pe 14 august, 2009 la 1:30 pm | Răspunde Je
Şi alta, culeasă de pe la Arieşeni: “No, di ce ti sfădeşti cu pruncu?”. Pruncu’, i.e. un vlăjgan dă fo 1,98m liniari, care-l supărase pe tat’său că nu ascuţea coasa cum trabăi.
pe 27 august, 2009 la 12:45 am | Răspunde lanternativa
@ Je:
Mai era una faină: “F…tă-te ‘n aripă!”
pe 28 august, 2009 la 7:28 pm | Răspunde Je
Da, adică un îndemn de a simţi plăcere în ceea ce te înalţă… (dacă nu eşti găină, kiwi sau ceva similar), sau o recunoaştere că ai vrea să-ţi facă şi ţie plăcere înălţarea celuilalt. Mai sunt variante (‘ţi-aripa ta dă…) care trimit la schilodirea ascensiunii sau precipitarea prăbuşirii etc. Nu degeaba Blaga era ardelean!
pe 21 decembrie, 2009 la 9:44 pm | Răspunde Matei
Sincer, ma doare capu’.. de ce sa vb literar cand putem sa ne scarpinam invers si sa porcim cuvinte. cam asta inseamna ardeleneasca, moldoveneasca, etc .sunt mandru ca sunt muntean si nu altceva caruia ii ia 2 ore pana scuipa o propoztie…well..cam asta e cu ardeleneasca..in rest oamenii sunt f misto! prea misto! dar doar pana deschid gura.
pe 9 ianuarie, 2010 la 9:30 pm | Răspunde ghita1964
Mai Matei,Matei,Matei
Lumea lucra si tu bei
Lumea lucra la fabrica
tu inghiti numa’mastica!
off,off!maai,maai!
Din cauza asta te doare capul Matei de suspenger sa ne iei!
Fiecare provincie apartinatoare Romaniei are graiul ei popular.Fiecare grai este minunat in felul lui!Fiecare grai este izvorul Limbii Romane!Nu-i concurs mai baietei si fetisoare!Eu iubesc oricare regiune a Romaniei +Basarabia!
Stiti ce nu-mi place?Englezificarea cuvintelor!Da vorbeste mai omule romaneste!Nu-mi place limbajul asta de tip messenger:bv;vb;tzinta ;kkat;etc.
No!Sa va vad pe toti pe afis la lotto pe geam,in chip de tumbaispil!(de exemplu’ maiiiii!)
pe 18 mai, 2010 la 5:14 pm | Răspunde cineva
Ioana foarte tare, dar pe mn ma amuza
Mai mult commenturile :) ))… Am si eu un mesaj pt toti ardelenii, moldovenii, pltrenii etc.
Zice-ti de noi bucurestenii ca vorbim cu “fata” si cu “frate”
Si ca nu ne intelegeti, dar candf veniti prin bucuresti la facultate de ce lasati accentul si regionalismele
Acasa si va dati mari bucuresteni, iar cand ajungeti acasa
(Exemplu ardelenii) incepeti sa spuneti in stanga si in dreapta
“Ioooiii tu ce fain ii in Bucuresti, ii o distractie de doamne feri. Tat-tat-tat ii fain.”
Si bineinteles cand va intoarceti la “faculta” incepeti:
“Pfff abea mai suportam frate sa stau printre tzarani. Frate deci numai pot.”
Prietenul meu e din baia mare si majoritatea asa fac
Oricum sunteti tari mai ales la unele expresii si confirm ca daca stati langa ardeleni cel
Mult 6 luni e imposibil sa nu prindeti accent. Si hai sa recunoasca toata lumea ca in Baia Mare sunt cele mai tari party-uri!
pe 18 mai, 2010 la 5:24 pm | Răspunde cineva
Zama= ciulama :D ’
pe 6 iunie, 2010 la 9:18 am | Răspunde
tarabostes
ardeleni, moldoveni, olteni, munteni, banatei, dobrogeni…toti o apa s-un pamant. o adunatura de prosti din care fac strainii ce vor !! huo !!!
pe 15 iulie, 2010 la 12:45 pm | Răspunde stealthO3
in maramamures (parca)
pumni= sarmale
Ce intersesant suna: “Te servesc cu doi-trei pumni (calzi)?”..iti fac aia oferta de neegalat".......................................Cum sa nu te amuzi???...................................................
pe 2 august, 2010 la 8:29 am | Răspunde Creve
în oltenia se mai face dezacord între genuri :) fetele ăștia, roșii dăștia :) )
ar mai fi prin ardeal ”mă dau cu calul” în loc de ”mă plimb cu calul” sau prin maramureș ”tau pâine” în loc de ”tai pâine”, dar sunt atâtea că rămâi mut când le auzi :) )
Read more
|
Add to new playlist
My playlists
