[top]Populația

La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului Vărzăreşti constituia 4916 oameni, dintre care 49.19% - bărbaţi și - 50.81% femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului arăta astfel: 98.78% - moldoveni, 0.22% - ucraineni, 0.49% - ruşi, 0.08% - găgăuzi, 0.04% - bulgari, 0.22% - ţigani, 0.16% - alte etnii. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia la nivelul comunei Vărzăreşti constituie 6344 de oameni, dintre care 48.74% - bărbaţi și 51.26% - femei. Compoziţia etnică a populaţiei comunei este următoarea: 98.88% - moldoveni, 0.22% - ucraineni, 0.47% - ruşi, 0.06% - găgăuzi, 0.03% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.17% - ţigani, 0.16% - alte etnii. În comuna Vărzăreşti au fost înregistrate 1972 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.2 persoane.

[top]Istoria localității

Comuna Vărzăreşti aflată într-o zonă bogată în păduri, vii şi livezi are în componența sa două sate cu o vîrstă de şase secole. Localitatea este situată la hotar cu oraşul Nisporeni, la o distanţă de 70km vest de Chișinău. Prima atestare documentară a localității datează din 25 aprilie 1420, cînd Alexandru cel Bun întărea moşiile boierului Oană vornicul, în hotar cu mănăstirea Vărzăreşti. Mănăstirea Vărzăreşti, una dintre cele mai vechi mănăstiri de pe teritoriul Moldovei, exista deja la 1420. Probabil și satul era deja întemeiat la acea dată, însă documentele menționează localitatea Vărzărești abia la începutul secolului XVI, cînd prisaca și via de la Vărzărești erau întărite lui Ignat și rudelor sale. Recensămîntul din 1817 atestă alipirea moşiei Şendreni la Vărzăreşti cu toate gospodăriile şi pămînturile de care dispunea. Astăzi teritoriul comunei este divizat în mai multe părţi: Vărzăreştii Vechi, Şendreni şi Vărzăreştii Noi care mai păstrează unele denumiri istorice ale vechilor mahalale: Basoc, Poiană, Stanişte, Boteanu, Zbîrneşti, Trifăneşti. În localitate sunt trei biserici: Biserica Sfîntul Ambrosie de Optina, situată în mahalaua Satul-Nou, Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, situată în partea veche a satului şi Biserica Sfîntul Mucenic Dimitrie de la mănăstire.

[top]Monumente istorice

Mănăstirea Vărzăreşti este una dintre cele mai vechi mănăstiri de pe teritoriul Moldovei. Ea figurează într-un document emis de Alexandru cel Bun la 25 aprilie 1420. Nu mult timp după această dată mănăstirea a fost pustiită de tătari, fiind restaurată abia în anul 1770 de protoiereul Constantin Măcărescu şi de tatăl acestuia, preotul Vlasie, călugărit sub numele de Varlaam. La 1862 exista doar biserica mănăstirii cu hramul „Sf. Dumitru”. La 1835 a fost înălţată clopotniţa vechii biserici. În prezent mănăstirea are două biserici. Biserica de iarnă cu hramul „Naşterea Domunului”, ridicată în 1868 şi cea de vară, din piatră, cu hramul „Sfîntul Dumitru”. Pînă la 1815 mănăstirea Vărzăreşti era de călugări, transformîndu-se după această dată în mănăstire de maici. În 1894 au mai fost construite două noi blocuri locative, iar în 1903 a fost reînnoită catapeteasma. În anul 1906, pe timpul egumeniei Augustinia, biserica de vară a fost mărită, formînd un foişor deschis spre vest. În cadrul mănăstirii funcţiona o şcoală de fete. În 1959 autorităţile sovietice au închis mănăstirea. Au fost date jos clopotele, au fost scoase icoanele, cărțile bisericești, arhiva, odoarele au fost încărcate și duse spre a le da foc. Au fost închise cele două biserici. 50 de călugarite si surori au fost lăsate să trăiască în continuare în căsuțele lor. Complexul monastic a fost devastat, iar clopotnița și un corp de case ce adăpostea atelierul de țesut și de cusut au fost demolate. Biserica de vară Sfîntul Dumitru a fost transformată în depozit de produse alimentare, iar cea de iarnă - în club. Cu timpul ansamblul monastic a ajuns într-o stare jalnică, biserica de vară s-a ruinat, ramînînd fără turlă, iar clubul, din cauza proastei întrețineri a bisericii care îl adăpostea, a fost transferat în altă parte. Numai căsuțele celor 15 călugărițe și surori care mai erau în viață în 1989 au rămas intacte. În 1990, la cererea călugărilor și creștinilor din sat, a fost reînființată mănăstirea. Începînd cu anul 1992 şi pînă în prezent, grație eforturilor credincioşilor, arhimandritului Serafim, preoţilor Vasile Plăcintă şi Serghei Novac la mănăstire au fost realizate importante lucrări: reparaţia bisericii Sfîntul Mucenic Dimitrie, construcţia unui bloc locativ pentru maici, construcţia gardului din piatră şi a unei mici porţiuni de drum, amenajarea curţii. De asemenea, se realizează lucrări de pictare a interiorului bisericii Sfîntul Mucenic Dimitrie. Mănăstirea dispune de două icoane preţioase, ambele de o frumuseţe rară: Maica Domnului de Vărzăreşti, datată cu 1904 şi Icoana Domnului Prodromiţa, o pictură de excepţie lucrată la muntele Athos, inscripţionată în limba română. La Mănăstire, în prezent, îşi săvîrşesc serviciul 4 slujitori (trei preoţi şi un ierodiacon), 40 călugăriţe şi surori la ascultare.

[top]Sfera socială

În localitate activează Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun”, 2 gimnazii, 3 grădiniţe de copii, 3 biblioteci, un palat de cultură şi un cămin cultural, 3 biserici, o farmacie, zeci de magazine și baruri particulare, 8 cimitire, inclusiv unul militar. În comuna Vărzăreşti deasemenea funcţionează tabăra estivală pentru copii „Salut” cu o capacitate de 200 locuri, care este situată la 3 km de localitate în zona Codri, aici fiind amplasat şi un restaurant.

[top]Personalităţi

Comuna Vărzărești este baștina multor personalități notorii, printre care scriitorii Ramil Portnoi, Ovidiu Creangă şi Efimia Ţopa, compozitorul Vasile Popovici, pictoriţa Lidia Mihăiescu, actriţele Ecaterina Bălan şi Maria Stoianov, radiojurnalista Valentina Ursu, savanţii Dumitru Lozovanu, Ion si Constantin Arion, Vasile Guţanu, Nicolae, Iacob, Anton si Vasile Neagu, celebrul vinificator Ion Neagu, luptătorii de talie olimpică Anatol Guidea şi Arcadie Ţopa, ex-ministrul transporturilor şi telecomunicaţiilor Victor Ţopa, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei Dumitru Ursu.