[top]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului constituie 12858 de oameni, dintre care 48.10% - bărbaţi şi 51.89% - femei. Structura etnică a populaţiei oraşului este următoarea: 86.90% - moldoveni, 4.37% - ucraineni, 4.27% - ruşi, 0.95% - găgăuzi, 2.64% - bulgari, 0.03% - evrei, 0.04% - polonezi, 0.17% - ţigani, 0.61% - alte etnii.

[top]Istoria localitații

Prima atestare documentară a localităţii Cimişlia datează din 4 iulie 1620. Se presupune că datorită conlocuirii cu tătarii ciumecili, denumirea localităţii a luat forma “Cimişlia”. Tribul ciumecililor avea ca semn distinctiv o figură în formă de căuş. Cuvîntul tătăresc “cimişia”, potrivit unei legende, înseamnă “bogăţie, bogat”. Există presupunerea că la venirea tătarilor moldovenii au parasit siliştea sau au fost izgoniţi din ea. Alţii consideră că băştinaşii au rămas să trăiască împreună cu tătarii. În anul 1809 la Cimişlia a fost ridicată o biserică din lemn. Recensămîntul din anul 1817 fixa la Cimişlia 165 de gospodării. Localitatea creşte şi peste zece ani (1827) aici trăiesc 187 de familii care au în proprietate 442 de cai, 476 de stupi de albine, cirezi de vite cornute mari. Satul are 6 mori de vînt şi 42 de fîntîni pietruite. În anul 1840 Cimişlia capătă statut de tîrg, fiind fixate 2 iarmaroace mari pe an şi zile de piaţă în fiecare săptămînă. În 1923 în Cimişlia erau 1100 de case cu o populaţie de 4922 de oameni, lucra fabrica de cărămidă, două mori cu aburi, o moară de vînt, 18 circiumi, 3 restaurante, un spital, primăria, şcoala primară. În anul 1927 începe electrificarea Cimișliei. După cel de-al doilea război mondial se dezvoltă potenţialul economic al oraşului în baza înfiinţării industriei de prelucrare a produselor agricole. Combinatul de producţie “Cimişlia” fabrica anual 18 mln. borcane convenţionale. Activau doua întreprinderi de construcţie-montaj şi de reparaţii: pentru prestarea serviciilor tehnico-sanitare şi repararea drumurilor.

[top]Resurse naturale

Fondul funciar al orașului Cimișlia este 11.920 ha datorită faptului că în componența orașului intră cîteva sate. Din acest motiv prevalează terenurile cu destinație agricolă, care constituie 62,4%. Fondul acvatic al orașului este format din suprafața rîului Cogîlnic, care intersectează orașul, și iazurile cu o suprafață totală de 134,4 ha.

[top]Economia locală

Economia oraşului Cimişlia este reprezentată prin întreprinderile de prelucrare a produselor agricole. Întreprinderile industriale agrofirma “Cimislia” SA (capacitatea de prelucrare a strugurilor – 53 mii tone pe sezon; 2 fabrici de vin cu capacitatea de 10 și, respectiv, 40 mii tone, două secții moderne pentru îmbutelierea vinului), fabrica de bere, fabrica de produse lactate, combinatul de carne “Roma”, combinatul de panificatie s.a., prelucrează produsele animaliere, produsele pomicole, viticole, lactate. În oraș sînt peste 1.000 de agenți economici dintre care 512 gospodării țărănești. În oraș sînt înregistrate 320 de întreprinderi individuale, 24 de societăți pe acțiuni, 107 societăți cu răspundere limitată, 2 întreprinderi de stat, etc.

[top]Sfera socială

Sistemul educaţional al oraşului cuprinde 7 instituții preșcolare, o şcoală primara, 2 gimnazii, 4 licee, o şcoală polivalentă profesională. Sistemul de ocrotire a sănătății include de un centru al medicilor de familie, un spital, o stație de salvare, 6 farmacii, 2 farmacii veterinare. Instituţiile de cultură din oraş sînt reprezentate de cele 3 biblioteci publice și casa de cultură din oraș. Manifestările culturale din oraș, printre Festivalul regional „Făt Frumos și Ileana Cosânzeana”, Festivalul Fanfarelor adună un mare număr de localnici şi oaspeţi ai oraşului. Oraşul Cimişlia este înfrăţit cu oraşele Vălenii de Munte, Hîrlău, şi Nowgorod Bobrzanski (Polonia).