13 june 2024, 23:09 views 88882
Materiale din compartiment: All news |

Străşeni, district Străşeni

Statut:
Oraș
Prima atestare:
1545
Populația:
18320 locuitori

Străşeni este un oraş din partea centrală a Republicii Moldova, centrul administrativ raionului cu acelaşi nume. În 2008 avea o populaţie de 18.311 locuitori şi o suprafaţă de 60,82 km pătraţi, dintre care circa 1 156 ha sînt terenuri cu destinaţie agricolă. Suprafaţă construită al oraşului constituie aproximativ 3.83 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 13.34 km. Oraşul Străşeni este situat la 23 km de Chișinău, în direcţia nord-vest, pe malul rîului Bîc.

[top]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia constituia 18320 de oameni, dintre care 48.53% - bărbaţi și 51.47% - femei. Structura etnică a populaţiei oraşului: 90.92% - moldoveni, 2.72% - ucraineni, 5.27% - ruşi, 0.19% - găgăuzi, 0.31% - bulgari, 0.03% - evrei, 0.03% - polonezi, 0.08% - ţigani, 0.46% - alte etnii. În Străşeni au fost înregistrate 5544 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.2 persoane.

[top]Istoria localității

Legenda spune că pe dealul Coşnei, un oarecare căpitan de străjeri Teofan, a construit o casă în care se adăposteau străjerii ce vegheau Chisinăul. Se presupune că toponimul Străşeni provine de la cuvântul străjeri, străjeni. Satul Străşeni este atestat documentar la 20 martie 1545, când Alexandru Voievod, domnul Moldovei, confirma mănăstirii Pobrata o jumătate de moşie pe care călugării o aveau în dar de la jupâneasa Frăţiman. La 4 iulie 1774 îl aflăm în stăpânirea mănăstirii Frumoasa, cu 84 de gospodării ale răzeşilor şi mazililor. Oraşul avea 2 preoţi, biserica fiind construită în anul 1785, alături de alta veche. Către anul 1870 Străşeni era un sat mare şi frumos cu 596 gospodării, 1840 bărbaţi şi 1110 femei. Gospodarii ţineau prisăci, vii şi livezi frumoase, erau lemnari, tâmplari vestiţi. La 6 ianuarie 1873 zemstva judeţeană trimite la Străşeni primul medic cu studii superioare, pe doctorul Constantin Scordeli. La 1 iulie 1877 satul avea o bibliotecă sătească, iar în anul 1910 aici activau 2 şcoli şi o biserică. Localitatea, începând cu a doua jumătate a sec. XX s-a dezvoltat intens, devenind un centru industrial important din republică.

[top]Resurse naturale

Suprafața totală a orașului Strășeni este de 6082 ha, dintre care circa 1586 ha sunt terenuri cu destinație agricolă. Străşeni este una din puținele localități din republică unde ponderea terenurilor fondului silvic este foarte impunătoare şi constituie circa 40% sau 2.340 ha. Resursele acvatice ale oraşului sunt de 180 ha şi sunt formate din suprafaţa râului Bâc 7,11 ha, 5 iazuri cu o suprafaţă de 18 ha şi mlaştini protejate. Pădurile situate la Nord-Estul oraşului, ocupă 40% din terenurile fondului silvic al ţării. Acestea cuprind o vastă varietate de arbori: stejari, tei, ulmi, arțari, carpeni, plopi etc.; animale: bursucul, veverița, mistrețul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul și plante: viorele, brebenei, leurda, toporași, ghiocei, lăcrămioarele. Pe coline se cultivă viță de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri, pruni, caiși, piersici, nuci, cireși, vișini. Pe văi se cultivă legume: roșii, castraveți, vinete, ceapă, ardei dulci, varză etc. Pe câmpuri se cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui, orz, secară, ovăz. Dintre animale se cresc ovine, bovine, porcine, canine, iar dintre păsări: pui, rațe, gâște, curci.

[top]Economia locală

În oraşul Străşeni sunt înregistraţi circa 2780 agenţi economici, dintre care cel mai mare număr îl constituie gospodăriile ţărăneşti – 1.590. Întreprinderile cu dreptul de persoane juridice alcătuiesc 305 unități. Un loc de frunte ocupă industria alimentară, mai ales cea vinicolă. Strășeniul se bucură de un spectru bogat al celor mai bune soiuri de poamă europeană: Aligote, Pinot, Cabernet, Izabelle, Risling de Italia, Sauvignon Merlot, coniacuri, din care se obţine şampanie, vinuri seci ordinare şi dulci de calitate superioară şi sucuri naturale. Partea industrială a oraşului este amplasată în regiunea de nord-vest a oraşului şi este despărţită de sectorul locativ prin calea ferată. Punctul de vinificaţie, secţia de cărămidă a fabricii de materiale de construcție se află în partea de nord a oraşului. În domeniul comerţului activează 96 întreprinderi, sistemul de alimentaţie publică este format de 25 întreprinderi. Deservirea socială este asigurată de 17 unităţi de deservire. În oraş activează filialele a 3 bănci comerciale şi ale 2 companii de asigurare. Este dezvoltată producţia de vinuri. Se produc conserve din fructe şi legume şi produse de panificaţie. Fabrica materialelor de construcţie produce ţiglă roşie, faianţă. La 6 km spre sud-vest funcţionează antena TV de lângă Străşeni. Reţeaua de drumuri este de peste 90 km, dintre care 6 km drumuri naţionale, 84 km drumuri locale, iar din totalul lor – 65 km cu acoperire rigidă. Serviciul de transport auto este efectuat de 3 companii de transport, precum şi de persoane particulare. Centrul raional Străşeni este nod de căi ferate pe următoarele rute: • Chișinău-București • Chișinău-Kiev-Moscova • Chișinău-Ivano-Frankivsk(rută auto) • Chișinău-Străşeni-Ungheni

[top]Trasee turistice

Zonele de odihnă şi turism sînt amplasate pe malul lacului Ghidighici – 6 parcuri de cultură si odihnă. În apropiere se găseşte rezervaţia „Codrii” cu o floră şi faună extrem de surprinzătoare şi bogată, tot aici se află şi legendarul stejar al lui Ştefan cel Mare cu o vîrstă de peste 500 de ani.

[top]Educație, Cultură, Sănătate

Activitatea culturală se desfăşoară în cele 2 biblioteci orăşeneşti, Casa de Cultură şi Şcoala de arte. Cele mai importante evenimente culturale sunt Festivalul Republican de Muzică şi Poezie „Eminesciana”, Ziua oraşului, etc. În Străşeni activează Orchestra de Muzică Populară „Cununa”, Ansamblul folcloric „Dumbrava Roșie”, Formația corală „Burebista”. În oraşul Străşeni este situată Biserica cu hramul Sfântului Ierarh Nicolae, făcător de minuni. Sistemul de învăţământ de toate gradele din oraşul Străşeni cuprinde circa 3300 de elevi, care își fac studiile în 1 şcoală de cultură generală şi 3 licee. În oraş sunt 5 instituţii preşcolare. Reţeaua de instituţii medicale este formată dintr-un spital, centru al medicilor de familie, o stație de urgență, centru de medicină preventivă și 4 farmacii. În sistemul de ocrotire a sănătății activează 80 de medici și 163 personal medical mediu. La 31 august 2010, de ziua limbii române, în oraşul Străşeni a fost inaugurat bustul poetului naţional “Grigore Vieru”. La inaugurare au participat oficialii din raionul Străşeni, deputaţi din parlamentul Republicii Moldova, fiul şi soţia răposatului poet şi prim-ministrul Republicii Moldova – Vlad Filat, care împreună cu preşedintele Consiliului Raional Străşeni, Nicolae Robu, au dezvelit bustul marelui poet. Bustul poetului a fost realizat în oraşul Botoşani, România, de către artistul român M. Mănăstireanu.

Comments

 (0)
Aici puteţi lăsa comentariul/opinia proprie cu privire la noutate prezentată pe pagina.
Atenţie! Doar utilizatorii înregistraţi pot comenta, autentificaţi-vă, vă rugăm.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Settlements of Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1623
Populația:
71 locuitori

Rogojeni este un sat şi comună din raionul Șoldăneşti. Din componenţa comunei face parte și loc. stația de cale ferată Rogojeni. Satul Rogojeni se află la o distanță de 35 km de orașul Șoldănești și la 100 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 71 de oameni. Prima atestare documentară a satului Rogojeni datează din anul 1623.

Library
Electronic library of www.moldovenii.md contains books, documents, audio and video materials about the Moldavian history, culture and civilization from the ancient time to nowadays.