[top]Populația

La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 2157 de oameni, dintre care 49.70% - bărbaţi și 50.30% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului: 98.52% - moldoveni, 0.56% - ucraineni, 0.46% - ruşi, 0.05% - bulgari, 0.32% - ţigani, 0.09% - alte etnii. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia la nivelul comunei Selişte constituia 4462 de oameni, dintre care 49.89% - bărbaţi și 50.11% - femei. Compoziţia etnică a populaţiei comunei: 98.99% - moldoveni, 0.34% - ucraineni, 0.36% - ruşi, 0.02% - găgăuzi, 0.02% - bulgari, 0.16% - ţigani, 0.11% - alte etnii. În comuna Selişte au fost înregistrate 1410 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.2 persoane.

[top]Istoria localitații

Satul Seliște a fost menționat documentar în anul 1604. Zona satului Seliște a fost din vechime locuită de oameni. Investigațiile arheologice au relevat aici existența unor monumente istorice de valoare. Satul Selişte este vegheat de o Cruce a Biruinţei, care luminează toată noaptea. Construcţia este din fier şi are o înălţime de 24 de metri. Aceasta a fost ridicată în vara anului 2012 de către un sătean, pe un deal din localitate. Crucea poate fi văzută chiar din oraşul Orhei. Locuitorii satului se mîndresc cu aceasta.

[top]Monumente istorice

Spre nord-vest de satul Seliște, a fost descoperită o cetățuie și necropolă medievală timpurie din secolele V-VII, o așezare și necropolă din secolele XII-XIV. Așezarea este plasată pe un promontoriu cu orientarea nord - vest-sud-est din stînga rîului Vatici. Aici au fost descoperite 15 locuințe adîncite, 4 morminte, diferite obiecte și ceramică din secolele V-VII, un cuptor din lut și ceramică din secolele XII-XIII. La distanța de 0,4 km spre nord-est de satul Seliște pe panta de est a unei văi orientate pe axa sud-nord și pe vîrful platoului, la circa 0,3 km spre sud de șoseaua Orhei-Călărași arheologii au descoperit o așezare geto-dacică, sec.IV-III î.Hr. si o asezare de tipul Sîntana de Mureș-Cerniahov, sec.III-IV. Aici au fost găsite fragmente de ceramică geto-dacică lucrată cu mîna, amfore romane, ceramică cenușie zgrunțuroasă din secolele III-IV și ceramică medievală timpurie lucrată cu mîna din secolele V-VII. În anii 1994-1995 teritoriul așezării a servit drept carieră de lut pentru construcția drumului de lîngă Orhei, din care cauză monumentul practic a fost distrus.