Rusnac Constantin

Rusnac Constantin ‒ compozitor, critic muzical, scenarist.

Constantin Rusnac s-a născut la 6 februarie 1948 în familia ţăranilor Vasile şi Domnica Rusnac din satul Trebisăuţi, raionul Briceni, Republica Moldova. Pentru că părinţii erau mai tot timpul ocupaţi cu muncile cîmpului, Constantin se afla în grija bunicii de pe mamă, care i-a altoit şi dragostea pentru muzică. De mic era pasionat de muzică, fiind prezent la toate petrecerile din sat, la care cîntau lăutari vestiţi.

În 1956 participă la primul festival republican al elevilor ocupînd locul întîi cu o piesă interpretată la un „xilofon" improvizat din 8 sticle, umplute cu apă la diferite nivele. După ce absolveşte şcoala de 7 clase din sat îşi continuă studiile la Şcoala muzicală (în prezent: Liceul muzical „Ciprian Porumbescu") de la Chişinău, pe care-l absolveşte în anul 1965 cu medalie de aur. Apoi susţine cu succes examenele de admitere la Conservatorul de Stat „Gavriil Musicescu" (în prezent – Academia de Muzică, Teatru și Arte plastice) la două specialități: muzicologie și contrabas. Prima lucrare compusă de Constantin Rusnac este inspirată din folclorul satului natal, dar şi de dorul de casă, astfel în 1969 – compune prima lui lucrare „Sîrba din Trebisăuți", fantezie pentru orchestra de muzică populară.

Formarea lui în calitate de muzician se datorează şi numeroaselor expediţii folclorice la care participă în aceşti ani, precum şi activităţii în orchestra ansamblului „Alunelul". Concomitent este profesor de armonie, teorie muzicală şi solfegiu la Şcoala de muzică „Eugen Coca" din Chişinău (1967-1971). Absolveşte Conservatorul în 1970 ca apoi să devină profesor la Catedra de Folclor a aceleiaşi instituţii.

Pe parcursul anilor 1971-1972 îşi satisface serviciul militar în Armata Sovietică, creează două lucrări pentru orchestra de muzică populară: „Are mama opt feciori" (versuri populare) şi „Peste deal peste cîmpii" pe versuri de V. Romanciuc.

1972-1975 îşi continuă munca la Institutul de Arte. 1973 ‒ creează „Rapsodia Nistrului", suita „Aşa-i nunta-n sat la noi".

1976-1979 ‒ membru al Colegiului redacţional pentru repertoriile colectivelor artistice din cadrul Ministerului Culturii Republicii Moldova..

1976 ‒ i se decernează Premiul de Stat pentru creaţia orchestrală „Sărbătoreasca".

1977 ‒ devine membru al Uniunii Compozitorilor din R Moldova

1979 ‒ laureat al Festivalului Televizat „Cîntecul anului-1979" de la Moscova

Semnează mai multe creaţii pentru orchestra populară, compune circa 40 de cîntece pentru copii: „Lună, lună nouă", „Pisicul la şcoală", „Iepuraşul", „Anişoara", „Pomul", „Ariciorii", „Cîntă ţapul la ţambal" pe versuri de Gr. Vieru.

Compune muzică pentru spectacolele: „Străinul" după P. Cărare, „Năpasta" după I. L. Caragiale, „Pînze la orizont" după Pavel Boţu „Ora dragostei" după I. Vatamanu etc. Scrie muzică pentru filme şi scenarii pentru filmele muzicale televizate, este autor de emisiuni radio şi de televiziune.

Semnează numeroase articole în calitate de critic muzical, publică culegeri de folclor, circa 2000 de cîntece fiind culese de el, dar şi culegeri de specialitate. Compune suite, tablouri muzicale, cîntece de estradă şi pentru copii.

1979-1984 ‒ redactor şef al Colegiului pentru repertoriile colectivelor artistice din cadrul Ministerului Culturii Republicii Moldova.

Februarie-iunie 1984 este prim-viceministru al Culturii Republicii Moldova.

1984-1999 este rector al Conservatorului de Stat „Gavriil Muzicescu".

1986 ‒ primeşte titlul de conferenţiar.

1990 ‒ i se conferă titlul de profesor universitar.

1991 ‒ devine laureat al Concursului televizat Cîntecul - 1991, obţinînd premiul I.

1997 ‒ i se conferă titlul de Doctor Honoris Cauza al Academiei de Muzică „G. Dima" din Cluj-Napoca (România).

Pe parcursul timpului a desfăşurat o vastă activitate organizatorică şi socială, din 1993 pînă în prezent exercită funcţia de Secretar General al Comisiei Naţionale a Republicii Moldova pentru UNESCO, iar din anul 2000 este şi Preşedinte al Consiliului Naţional Delfic.

 

Filmografie(scenarii):

„O palmă de pămînt" (1983) ‒ film-concert, „Telefilm-Chişinău".

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1603
Populația:
172 locuitori

Proscureni este un sat din cadrul oraşului Costeşti, raionul Rîşcani. Localitatea se află la distanța de 36 km de orașul Rîșcani și la 209 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 172 de locuitori. Satul Proscureni a fost menționat documentar în anul 1603.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.