Hadîrcă Ion

Hadîrcă Ion (17.08.1949, comuna Sîngereii Vechi, judeţul Bălţi). Poet, eseist, traducător, publicist. Studiază la Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” de la Chișinău (1970-1974). Frecventează cenaclul „Luceafărul”. Publică în presa periodică. Face doctorantura la Institutul de Limbă şi Literatură al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1974-1977). Activează în calitate de redactor, şef de redacţie la Editura Literatura Artistică (1978-1981), preşedinte al cenaclului literar „Luceafărul” de pe lîngă ziarul „Tinerimea Moldovei” (1982-1985), consultant literar (1985-1987) şi secretar (1987-1989) al Comitetului de Conducere al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Se încadrează în Mişcarea de Eliberare Naţională (1986-1996). Este primul preşedinte al Frontului Popular din Moldova (1989-1992) şi preşedintele primei Mari Adunări Naţionale din 27 august 1989. Este ales deputat în Congresul deputaţilor din Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) (1989-1991), deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1990-1998); prim-vicepreşedinte al Parlamentului Republicii Moldova (1990-1993). În perioada activităţii parlamentare a contribuit la proclamarea suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. Este Preşedinte al Cenaclului literar „Mihai Eminescu” de pe lîngă Biblioteca municipală „Onisifor Ghibu”. Semnează mai multe volume de poezie: „Zilele” (1977), „Lut ars” (1984), „Darul vorbirii” (1985) ş.a. Publicistică: „Arena cu iluzii” (interviuri, discursuri, eseuri, 2000), „Era barbară” (2005). Pentru copii: „Baciul mieilor chirilici” (1981), „Noiţele” (1985),2 „Duminica Mare” (1999) ş.a. Coautor al noului „Abecedar” pentru clasa I (2001-2005). Versurile sale au fost traduse în limbile rusă, ucraineană, bielorusă, letonă, azerbaidjană, lituaniană, kazahă, armeană, engleză, franceză, italiană, maghiară, bulgară…Traduce din opera lui M. Cervantes, Ch. Baudelaire, A. Puşkin, M. Lermontov, G. Guillen, D. Harms, M. Aguirre, R. Alberti, M. Hernandes, F. Mayor, I. Draci... Obţine Premiul Tineretului din republică (1979), este laureat al Premiului revistei „Flacăra" (în redacţia lui George Arion – 1992); Premiul, „Мihai Eminescu” al Consiliului judeţean Suceava (1998); Premiul „Carte frumoasă cinste cui te-a scris” (1998) la Salonul de carte de la Iaşi pentru volumul „Helenice”; Premiul revistei „Convorbiri literare” (2001), pentru eseu; „Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova” (1998, 2002). În 1999 şi 2002 volumele „Duminica Mare” şi „Bunicuţa zburătoare” sînt desemnate „Cartea anului” la Salonul Internaţional de Carte pentru Copii din Chișinău.

Opere:
„Zilele”, Chișinău, 1977;
„Lut ars”, Chișinău, 1984;
„Darul vorbirii”, Chișinău,1985;
„Ambasadorul Atlantida”, Iaşi, 1996;
„Helenice”, Chișinău, 1998;
„Două imperii”, Chișinău, 1998;
„Cetăţile albe”, Bucureşti, 1998;
„Albe cetăţile negre”, Chișinău,1999;
„A fi în timp”, Timişoara, 1999;
„Teoria stării inutile”, Timişoara, 1999;
„Dezinfecţia de frontieră”, Iaşi, 2001;
„Echipa de îngeri”, Iaşi, 2001;
„Arta obsesiei”, Iaşi, 2005.

Publicistică:
„Arena cu iluzii”, Chișinău, 2000;
„Era barbară”, Chișinău, 2005.

 Pentru copii:
„Baciul mieilor chirilici”, Chișinău, 1981;
„Noiţele”, Chișinău, 1985;
„Duminica Mare”, Chișinău, 1999;
„Povestea Cerbului Divin”, Chișinău, 2000;
„Bunicuţa zburătoare”, Chișinău, 2002;
„De ce-i mare soarele”, Chișinău, 2002;
„Aproape trei cai”, Chișinău, 2003;
„Artera Zen”, Chișinău, 2006.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1817
Populația:
956 locuitori

Palanca este un sat din cadrul comunei Hîrjauca, raionul Călăraşi. Localitatea este situată într-o zonă colinară din inima Codrilor. Satul Palanca se află la o distanţă de 24 km de oraşul Călăraşi şi la 85 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 956 de oameni. Prima menţiune documentară a satului Palanca datează din anul 1817.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.