Ştefan Neaga – compozitor, dirijor, pianist, pedagog.

S-a născut la 24 noiembrie (7 decembrie) 1900 la Chişinău, într-o familie de lăutari. Ştefan Neaga este reprezentantul generaţiei a treia de muzicieni. Bunicul său, Anton Neaga, cînta la cobză, iar tatăl Timofei Neaga era un viorist înzestrat cu capacităţi deosebite, a condus mulţi ani un taraf, care era cunoscut nu numai în împrejurimile Chişinăului. Ştefan Neaga, a fost primul din acest neam care a făcut studii muzicale la Conservator şi a devenit un ilustru pianist, compozitor şi dirijor. Instrumentul pe care i l-a pus în mîini pentru prima oară tatăl sau a fost vioara.

În anul 1908 profesoara de pian Ana Procupeţ îl pregăteşte pentru a susţine examenele la Şcoala de muzică a Societăţii muzicale ruse în clasa lui I. Deil. În anul 1910 împreună cu muzicienii tarafului, a început să cînte pe la nunţi, cumetrii şi hore. Era greu de crezut că este un autodidact, într-atît de măiestrit cînta. Urmează apoi Şcoala de Muzică din Chişinău (1915-1919) cu I. Deil şi Iuli Guz (pian), Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti (1922-1927) cu Emilia Saegiu (pian), Dimitrie Cuclin (compoziţie, 1932-1933) şi Ecole Normalle de Musique din Paris (1937-1939) cu Alfred Cortot (pian), Charles Munch (dirijat orchestră), Nadia Boulanger şi Charles Koechlin (compoziţie).

A activat în calitate de pianist în formaţia lui Grigoraş Dinicu (1919-1920) şi în alte ansambluri instrumentale din Bucureşti (1922-1927). A fost pianist solist, concertînd în diferite oraşe din Romania (1931-1937). În anii războiului este evacuat în Rusia, unde îşi continuă activitatea artistică în calitate de compozitor şi dirijor. Una din cele mai valoroase opere din acele timpuri se consideră „Poemul simfonic" despre Nistru. În anii 1942-1943 este profesor la Conservatorul din Moscova (evacuat la Saratov), iar în anii 1947-1951 este docent la Conservatorul din Chişinău, la Catedra „Teorie şi Compoziţie". Pe parcursul anilor 1945-1951 este dirijor al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii din Chişinău.

Ştefan Neaga este autorul primului imn al RSSM, pe textul poeţilor Em. Bucov, B. Istru şi a compus muzica pentru primele filme despre Moldova, realizate pînă la inaugurarea oficială a Studioului de Filme de la Chişinău. A compus creaţii vocal-simfonice, simfonice, instrumentale de camera, corale, vocale. A avut mai multe turnee artistice în România, la Paris, Moscova, Saratov etc. Discipol al lui a fost D. Fedov.

A evoluat alături de: Ion Matache, Petrică Moţoi, Costică Tandin, Vasile Julea, Grigoraş Dinicu (în sonate de L. Beethoven şi J. Haydn), Jean Marcu, Cristache Vlădescu, Constantin Voicu, Fănică Luca, Iavob Soroker, Alexandr Ognivţev, Alexandr Sokovnin, Oscar Dayn, Gheorghe Bogan, Mihai Marin, Ioan Buzuc, Grigore Hramov, Alexandru Daicu, Andrei Recca, Leonid Antonov, Alexei Pozdernik, Nicolai Popel, Valentin Boz, Semen Albu ş. a.

Titluri şi premii:

– Menţiunea I de compoziţie „George Enescu" pentru Simfonia în do minor, Sonata pentru vioară şi pian şi Poemul simfonic – 1934;

– Premiul III onorific compoziţie „George Enescu" pentru Sonata în do minor şi Cuartet de coarde – 1936;

– Maestru Emerit al Artei din Republica Moldova – 1944;

– Laureat al Premiului de Stat – 1950.

A decedat la 30 mai 1951 la Chişinău. Pentru a cinsti memoria lui Ştefan Neaga Colegiul de Muzică îi poartă numele (iniţial: Şcoala de Muzică) şi o stradă din Chişinău.

Filmografia:

„În Moldova eliberată", Studioul Central de Filme Documentare de la Moscova 1944 – documentar,

„Moldova Sovietică", Studioul de Filme din Odesa, 1948 – documentar.