Materiale din compartiment: Galeria foto |

Chiriac Tudor

Tudor Chiriac – compozitor, pedagog, profesor universitar, doctor în ştiinţe muzicale.

Născut la 21 martie 1949 în satul Ciuciuleni, raionul Nisporeni, Republica Moldova. 

Creația lui Tudor Chiriac stă sub semnul principiului integritate în diversitate, şi s-a constituit ca atare în urma unui perseverent proces de căutare a identităţii sale. Sfera genurilor muzicale abordate de compozitor – diversă – este guvernată de concepția muzicii cu entitate integră: de filiație ancestrală românească. Sintagma aparține lui Tudor Chiriac și reprezintă acel perimetru al muzicii universale în care creația sa se înscrie cu exactitate și onestitate. Pe această direcție, prioritară pentru compozitor se află muzica de factură academică și genul muzical superior românesc – un concept ce apare pentru prima dată în scrierile lui Teodor Burada şi Constantin Brăiloiu. Ei au afirmat că muzica românească se va constitui în propriile-i genuri superioare, care nu vor avea nimic comun cu disciplina simfonică germană (C. Brăiloiu, Opere, volumul III, p. 189).

A absolvit Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga" din Chișinău şi Institutul de Arte „Gavriil Musicescu" din Chișinău, Facultatea Compoziţie, clasa profesorului Solomon Lobel (1975).

Din anul 1976 pînă în 1980 este profesor la Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga". Este membru al Uniunii Compozitorilor din 1977, apoi membru al Colegiului redacţional de repertoriu al Ministerului Culturii Republicii Moldova. Pe parcursul anilor 1979-1985 a fost membru al Comitetului de Conducere al Uniunii Compozitorilor din Republica Moldova (UCRM). Din anul 1987 – conferenţiar la Institutul de stat al Artelor „Gavriil Musicescu" din Chișinău. În anii '90 a fost secretar al UCRM.

A făcut stagii de perfecţionare în materie de compoziţie şi orchestraţie sub îndrumarea profesorului Iuriy Alexandrovici Fortunatov, de la Conservatorul „P. I. Ceaikovski" din Moscova.

A urmat studii doctorale la Academia de Muzică „Gheorghe Dima" din Cluj, conferindui-se gradul de doctor în științile muzicale pentru teza "Muzica românească de filiație ancestrală".

A compus muzică de diferite genuri, inclusiv muzică pentru spectacole de teatru şi filme. Repertoriul creaţiei muzicale a compozitorului Tudor Chiriac este unul variat, de la muzica pură simfonică, vocal-simfonică, instrumentală de cameră şi vocală pînă la muzica pentru teatru şi filme. S-a remarcat printr-o colaborare fructuoasă cu teatrul, debutînd cu „Cîntec de leagăn pentru bunici" după piesa lui Dumitru Matcovschi şi terminînd cu „Horia" lui Ion Druţă. La fel de prodigioasă a fost şi colaborarea compozitorului cu Studioul Cinematografic „Moldova-film", semnînd coloana sonoră la mai multe filme, precum și desene animate.

În prezent locuieşte în România. Este profesor universitar doctor la Universitatea Națională de Arte „G. Enescu" din Iaşi.

În arta muzicală modernă, Tudor Chiriac promovează cultul frumosului și estetica firescului. Lucrările sale au fost interpretate în Moldova, România, Odessa, Tașkent, Gorki, Leningrad, Moscova, Kuibâșev, Riga, precum și la Plenarele și Congresele Internaționale ale Compozitorilor din ex-URSS, unde s-au bucurat de apreciere atât din partea publicului meloman, cât și a profesioniștilor de elită.

Distincţii şi premii:

– Premiul Ministerului Învăţămîntului pentru Cvartetul de coarde Nr. 1 – 1976,

– Premiul „Boris Glavan" al Tineretului din Republica Moldova, pentru poemul „Pe un picior de plai" – 1979,

– Poemul „Mioriţa", selectat de Consiliul internaţional U.N.E.S.C.O., printre cele 10 lucrări cele mai bune ale lumii – 1986,

– Premiul de Stat al Republicii Moldova, pentru poemul „Mioriţa" – 1988,

– Maestru al Artelor din Republica Moldova, pentru contribuţie deosebită în promovarea muzicii naţionale – 1994.

Filmografia:

„La porţile satanei", 1980, artistic,

„Şoseaua", 1981, artistic scurtmetraj,

„Bătut din întîmplare", 1983, animaţie,

„Fii fericită, Iulia!", 1983, artistic,

„Oala invidioasă", 1983, animaţie,

„Dansul efemer al dragostei", 1988, artistic

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1770
Populația:
1966 locuitori

Baimaclia este un sat şi comună din raionul Căuşeni. Din componenţa comunei fac parte localităţile Surchiceni și Baimaclia. Localitatea se află la distanța de 32 km de orașul Căușeni și la 65 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1966 de oameni. Satul Baimaclia a fost menționat documentar în anul 1770.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.