|
Primii paşi ai Moldovei pe calea independenţei
Ultimul deceniu al sec. al XX-lea este foarte bogat în evenimente politice. În 1990 este adoptată hotărîrea privind schimbarea denumirii legislativului în Parlament, adoptată Declaraţia de suveranitate, este creată instituţia prezidenţială şi este ales preşedinte al Republicii Mircea Snegur. În urma destrămării, căderii U.R.S.S., la 27 august 1991 este proclamată independenţa Republicii Moldova. În continuare este adoptată linia politică spre democratizarea societăţii şi înlocuirea economiei planificate cu economia de piaţă, sistemul politic unipartid devine unul multipartid.
Pe lîngă formaţiunea politică de opoziţie Frontul Popular s-au mai format şi alte partide de diferite orientări politice, initial, numărul lor trecea de 50. Dar cele mai influente au fost cîteva: Partidul Democrat Agrar şi cîteva partide politice de dreapta, membrii cărora s-au desprins, în fond, de la Frontul Popular – Congresul Intelectualităţii (a evoluat în Congresul Democrat Unit, apoi Partidul Forţelor Democratice), Partidul Liberal (apoi Partidul Naţional-Liberal) etc. Partidele de dreapta în comun cu Frontul Popular (care a evoluat în Frontul Popular Creştin-Democrat) a adoptat linia politică strategică de reunire a Republicii Moldova cu România. Parlamentul de legislatura a XII-a (1990–1993) a format în 1990 o Comisie Constituţională în frunte cu preşedintele Parlamentului (pe atunci) Mircea Snegur cu sarcina de a elabora proiectul unei Constituţii democratice.
Dar, din păcate, au fost admise unele acţiuni extremiste care au tulburat viaţa politică. Sub acoperirea unor lozinci democratice anumite forţe s-au dedat unor acţiuni ohlocratice, organizînd manifestaţii politice de stradă cu încălcarea ordinei publice, cu insinuări şi acţiuni agresive la adresa reprezentanţilor etniilor conlocuitoare etc. După numirea lui M. Druc în funcţia de prim-ministru au început epurările de cadre. Cei care nu erau de acord cu linia oficială erau eliberaţi din funcţie.
Susţinute de forţe reacţionare de la Moscova, dar şi din teama instaurării unui regim proromân şi discriminator şi o eventuală unire forţată a Republicii Moldova cu România, în stînga Nistrului se consolidează forţele separatiste. Încercînd să-şi impună puterea politică Guvernul de la Chişinău a recurs la forţă. În felul acesta Republica Moldova a fost dezbinată.
Totodată, vă reamintim că informații amănunțite referitoare la Istoria Moldovei în secolul al XX-lea; Moldova în anii Primului Război Mondial; Republica Democratică Moldovenească; Evoluția politică a Basarabiei în perioada dintre cele două războaie mondiale; Moldovenii din stînga Nistrului; Moldova în anii 1941-1944; Constituirea și evoluția politică a R.S.S.M. în anii 1940-1991; Știința și cultura în Republica Moldova pot fi găsite la compartimentul ISTORIA a proiectului moldovenii.md.
- Moscovici: Amatorii de muzică bună vor avea parte de un concert de excepție la Chișinău, pe 14 septe…
- DAAC Hermes: Premiere exclusive la Arena Auto Fest 2024 ©
- Republica Moldova va avea în curînd o misiune diplomatică în Kazahstan
- Cazul Durov, sau de ce cetățenia unică reduce semnificativ riscul persecuției în străinătate
- Cetățenia moldovenească tot mai populară
- Concert de excepție cu Tamara Gverdțiteli la Chișinău pe 14 septembrie!
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- sec. XIX
- Populația:
- 90 locuitori
Alexandrovca este un sat din cadrul comunei Crasnîi Octeabri din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Localitatea se află la distanța de 15 km de orașul Camenca și la 175 km de Chișinău. Populaţia satului Alexandrovca alcătuia 90 de oameni în anul 2012. Satul Alexandrovca a fost întemeiat la mijlocul secolului XIX.
Comentarii
(0)