Originarii din Moldova în cadrul torentului cultural mondial

În anii '20-'30 mesager al culturii moldoveneşti în cele mai mari ţări europene era ilustra interpretă de muzică sacră, celebra soprană Maria Cebotari, originară din Chişinău. Prin intermediul muzicii de operă renumita interpretă Maria Bieşu, primadona Operei Naţionale din Republica Moldova, mai multe decenii la rînd a propagat în lume cultura naţională, devenind şi cea mai bună Cio-Cio-San la Concursul Internaţional din Japonia (1964). O altă originară din Moldova (Orhei), Lidia Amarfei, este una din cele mai cunoscute interprete de operă din Rusia, activînd pe scena Teatrului Mare din Moscova.

Interferenţe şi influenţe culturale considerabile se produc datorită iniţiativelor oamenilor de cultură şi artă din Republica Moldova. Cele mai prestigioase manifestări culturale cu caracter internaţional au devenit deja tradiţionale. Din 1967, se desfăşoară la Chişinău Festivalul Internaţional de Muzică Populară „Mărţişor", Festivalul Internaţional de largă popularitate în plan universal "Zilele muzicii noi" (15 ediţii), concursurile internaţionale de dans sportiv „Chişinău OPEN", la care evoluează cu brio multipla campioană mondială şi europeană – formaţia „Codreanca". La aceste manifestări culturale de amploare sînt adesea prezente şi somităţi ale artei muzicale contemporane şi coreografice. Faima muzicii populare au dus-o departe de hotarele Republicii Moldova renumiţii interpreţi Tamara Ciobanu, Nicolae Sulac, Z. Julea, V. Cojocaru ş. a.

În muzica uşoară contemporană s-a manifestat cu un deosebit talent formaţia „Noroc", (conducător Mihai Dolgan). Încă de la începutul anilor '70 ai secolului al XX-lea această formaţie a devenit cunoscută departe de hotarele Republicii Moldova. Fiind practic lichidată, ea continua să propage acest gen de muzică în diferite oraşe din U.R.S.S. şi peste hotare sub numele "Contemporanul". Prin intermediul muzicii uşoare erau propagate şi valorile culturii naţionale.

După absolvirea Institutului de Arte din Chişinău, Sofia Rotaru s-a lansat foarte activ în muzica de estradă sovietică. Majoritatea şlagărelor lansate de vestita cîntăreaţă se bazează pe folclorul moldovenesc, pe care le interpretează cu un talent deosebit pe scenele din Ucraina, Rusia şi din alte ţări din spaţiul C.S.I. La Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Moscova (1985), şlagărul interpretei de muzică uşoară N. Cepraga „Avante, Avante" a devenit imnul oficial al acestui for internaţional, interpretat fiind în diverse limbi ale popoarelor lumii.

În această perioadă cultura popoarelor din fosta U.R.S.S. a fost marcată de apariţia unor adevărate capodopere de orientare neofolclorică, semnate de diferiţi compozitori: R. Şcedrin, E. Stankovici, Iu. Iuzeliunas, A. Terterean, M. Gadjiev. Tendinţa neofolclorică în Moldova s-a manifestat în creaţia compozitorilor Şt. Neaga, V. Zagorschi, E. Doga, Gh. Ciobanu, Gh. Mustea, T. Chiriac, I. Macovei, Z. Tcaci, I. Raiburg ş. a. Această orientare a coincis într-un mod firesc cu ora de vîrf în evoluţia „noului val folcloric" produs în creaţia compozitorilor din spaţiul ex-sovietic.

Orchestra Simfonică Naţională a Companiei „Teleradio", dirijată de compozitorul Gheorghe Mustea, creează Republicii Moldova o imagine frumoasă peste hotarele ei.

Cunoscut în întreaga lume a devenit prin creaţia sa extraordinară Ansamblul Academic de Dansuri „Joc", condus de maestrul Vladimir Curbet, iar soliştii acestei legendare formaţii Ion Furnică, Spiridon Mocanu ş. a. au fost îndrăgiţi de publicul larg din multe ţări. Maestrul de balet M. Caftanat a activat fructuos pe continentul asiatic, pregătind trupe performante de balet în Vietnam şi în alte ţări.

Festivalurile internaţionale "Invită Maria Bieşu", "Muzica nouă", Bienala Teatrului "Eugen Ionesco" şi a Teatrului unui singur actor „One mane Show", iniţiat de Dumitru Fusu, au promovat cu succes în lume arta muzicală şi teatrală contemporană a Moldovei.

Cinematografia moldovenească s-a impus peste hotarele ţării datorită creaţiei renumitului regizor de film Emil Loteanu, care a activat fructuos la Moscova, promovîndu-i pe actorii din Moldova Mihai Volontir, Sv. Toma şi Gr. Grigoriu etc. la studioul „Mosfilm". Regizorul de teatru I. Ungureanu a montat mai multe decenii pînă la destrămarea U.R.S.S. în diverse teatre din Moscova. Scriitorul Ion Druţă, nevoit să se stabilească cu traiul la Moscova în a doua jumătate a secolului al XX-lea din cauza persecuţiilor la care era supus de către conducerea republicii, a creat piese montate în multe ţări din lume.

Inspiraţia folclorică şi tradiţiile muzicii clasice marchează şi arta muzicală modernă – muzica nouă, abordînd un nou univers imagistic prin metode performante şi tehnici compoziţionale specifice creaţiei lui Gh. Ciobanu, V. Beleaev, E. Fistic, O. Paljinschi.

Aportul originarilor din Moldova în ştiinţa mondială

Mulţi dintre pămîntenii noştri s-au manifestat în diferite domenii ale ştiinţei, lăsînd urme adînci în istoria ştiinţei internaţionale din sec. al XX-lea. Printre ei a fost şi Lev Berg (1876–1950), născut în Bender. Cunoscut academician sovietic şi preşedinte al Societăţii geografice din U.R.S.S., el a adus o contribuţie considerabilă la cercetarea unui şir de probleme din domeniul geografiei fizice, geografiei istorice, limnologiei, climatologiei, zoogeografiei, ihtiologiei etc. L. Berg a dezvoltat învăţătura altui mare pămîntean de-al nostru cu privire la zonele naturale, a creat teoria despre landşafturile geografice, a făcut cercetări în Siberia, Asia Centrală, Caucaz, în regiunea Volgăi, în Ucraina, a studiat Marea Aral, Marea Bering, lacurile Ladoga, Ilmen, Balhaş, Issîk-Kul, gheţarii din Pamir etc. În cărţile „Basarabia. Ţinutul, populaţia, economia" şi „Populaţia Basarabiei. Numărul şi componenţa etnografică" a făcut descrierea geografică, istorică, etnografică şi economică a ţinutului nostru. Numele lui Berg îl poartă un vulcan activ de pe Insulele Curile, un pisc şi un gheţar din Pamir şi din Munţii Alatau Jungar, un cap din arhipelagul Severnaia Zemlea, Muzeul Zoologic al U.S.M. Numele compatriotului nostru îl poartă mai multe plante şi animale.

Un alt remarcabil pămîntean de-al nostru, chimist cu renume mondial, este originar din or. Tiraspol Nicolai Zelinski (1861–1953). În anii Primului Război Mondial el a propus cărbunele activat ca mijloc de protecţie împotriva gazelor otrăvitoare – masca antigaz. Din 1917 şi pînă la sfîrşitul vieţii a activat la Universitatea din Moscova. N. Zelinski cu discipolii săi obţine o serie de hidrocarburi ciclice şi policiclice. A cercetat dehidrogenarea catalitică, reacţiile conjugate ale catalizei de hidrogenare, precum şi transformările reciproce ale hidrocarburilor ciclice. A creat lucrări clasice cu privire la cataliza organică, petrochimie, a elaborat metode de obţinere a hidrocarburilor aromatice, care servesc ca materie primă la sinteza cauciucului, coloranţilor, maselor plastice, medicamentelor etc. În Republica Moldova în cinstea lui au fost numite străzi în oraşele Chişinău şi Tiraspol. Pe faţadele casei în care a locuit şi pe cea a clădirii şcolii, unde a învăţat au fost instalate plăci comemorative.

Academicianul Nicolae Dimo (1873–1959), născut în Orhei, este mîndria noastră naţională.
Încă în prima jumătate a sec. al XX-lea a efectuat cercetări pedologice în Rusia, Asia Mijlocie şi în Transcaucazia. A fost unul dintre fondatorii universităţii din Taşkent. Între 1932–1945 a condus Secţia de pedologie a Institutului Transcaucazian de Amelioraţie din Tbilisi. Între 1946–1959 N. Dimo a condus cercetările pedologice din R.S.S.M., fiind organizatorul Catedrei de Pedologie a U.S.M. şi fondatorul Institutului de Cercetări Știinţifice în domeniul pedologiei şi agrochimiei din Moldova, care din 1959 îi poartă numele. Marele savant a cercetat solurile sărăturoase, a propus o serie de măsuri de ameliorare a soloneţurilor şi solonceacurilor, este autorul primei hărţi a solurilor din Asia Centrală şi din alte regiuni ale fostei U.R.S.S., a stabilit legătura dintre conţinutul de humus al cernoziomurilor moldoveneşti şi compoziţia lor mecanică. În cinstea lui în Chişinău este numită o stradă.

Unul dintre cei mai mari arhitecţi ai sec. al XX-lea a fost pămînteanul nostru, originar din Chişinău, academicianul Alexei Şciusev (1873–1949). Principala sa operă este Mausoleul lui V. I. Lenin din Moscova. El proiectează hoteluri la Baku şi Batumi, podul Moscvoreţki, clădirea Ministerului Agriculturii al U.R.S.S., Teatrul de Operă şi Balet „A. Navoi" din Taşkent, staţia de metro „Komsomolskaia-Kolţevaia" din Moscova. În anii războiului se dedică problemelor de reconstrucţie a oraşelor Istra, Stalingrad, Kiev şi Novgorod. Între anii 1947–1949 A. Şciusev a elaborat planul general de reconstrucţie a capitalei Moldovei. Numele lui îl poartă o stradă din centul oraşului Chişinău.

Concetăţenii noştri au lăsat o urmă adîncă nu numai în ştiinţa rusă, ci şi în cea română. Astfel, Nichita Smochină (1894–1980), originar din satul Mahala, Dubăsari, academician, a fost un mare slavist român şi istoric al moldovenilor transnistreni. Iar Mihail Guboglu (1911–1990), născut în Ceadîr-Lunga, găgăuz de origine, s-a manifestat ca un eminent istoric orientalist român. Fiind profesor universitar la Bucureşti, Paris şi Ancara, a publicat izvoare turceşti de o mare valoare pentru istoria României. Este semnificativ faptul că nepotul lui, cu acelaşi nume, este unul din cei mai mari etnografi ruşi.

Nu-l putem trece cu vederea nici pe Grigore Obrejanu (1911–1991), născut în satul Cioburciu, judeţul Tighina. Fiind inginer-agronom, academician român, cehoslovac şi sovietic, s-a manifestat ca unul dintre cei mai cunoscuţi cercetători în domeniul ameliorării solurilor. Sub conducerea lui au fost făcute invenţii ştiinţifice remarcabile, cum este de exemplu descoperirea soiului de orez „Polizeşti-28" care dă roade enorme, cunoscut în lumea întreagă.

Ştiinţa moldovenească la confluenţa secolelor XX şi XXI

Știința înregistrează la confluenţa secolelor XX şi XXI realizări importante în cele mai diverse domenii de investigare. Ţara noastră a oferit civilizaţiei eminenţi savanţi (inclusiv, circa 30 de membri ai Academiei de Ştiinţe din U.R.S.S.) Rusia, precum academicienii: geograful L. Berg, chimiştii N. Zelinscki, L. Pisarjevski şi A. Frumkin, arhitectul A. Şciusev, pedologul N. Dimo, medicii - chirurgi A. Sclifosovschi şi N. Gheorghiu etc. şi 79 de membri ai Academiei Române – arheologul I. Suruceanu, astrofizicianul N. Donici, istoricul Şt. Ciobanu, slavistul A. Kociubinski (academician al Academiei Cehe), geologul C. Parfengolţ (academician al Academiei Armene) etc. Aceste distinse personalităţi ştiinţifice au contribuit la promovarea descoperirilor ştiinţifice, a inovaţiilor în toate domeniile de cercetare, la constituirea şi consolidarea instituţiilor academice în ţară şi peste hotare.

Startul evoluţiei ştiinţei contemporane îl constituie fondarea la 11 martie 1946, în oraşul Chişinău, a bazei de cercetări ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a URSS, care în anul 1949 devine Filială Moldovenească a Academiei de Ştiinţe a Uniunii Sovietice. La 2 august 1961 este înfiinţată Academia de Ştiinţe din Moldova – eveniment remarcabil, ce a avut un impact benefic asupra evoluţiei ştiinţei şi culturii naţionale. Primul ei preşedinte a fost ales academicianul-istoric Ia. Grosul (1961-1976), iar ulterior principala instituţie academică din ţară a fost condusă consecutiv de geneticianul A. Jucenco (1977-1989), fizicianul A. Andrieş (1989-2004) şi chimistul Gh. Duca (din anul 2004).

Treptat sporeşte nivelul şi competitivitate a cercetărilor, se constituie diverse şcoli ştiinţifice: în domeniul chimiei – a academicienilor A. Ablov şi Gh. Lazurevski; agrochimiei şi geneticii – a academicienilor I. Dicusar şi A. Kovarski; algebrei şi fizicii cristalelor – a academicienilor V. Andrunachievici şi T. Malinovschi; biologiei – a acad. B. Matienco; lingvisticii – a acad. N. Corlăteanu; tehnicii – a acad. S. Rădăuţan ş.a. Cunoscuţii academicieni, fraţii Moscalenco, au adus un aport semnificativ dezvoltării fizicii teoretice. Au promovat noi domenii ştiinţifice acad. T. Furdui – biomedicina, acad. I. Bostan – transmisia planetară procesională. Acad. A. Ciubotaru este fondatorul Grădinii Botanice contemporane de la Chişinău.

A.Ş.M. a devenit principalul centru ştiinţific al ţării, incluzînd în componenţa sa 31 de organizaţii ştiinţifice şi experimentale cu un efectiv de peste 5600 colaboratori. Condiţiile create în ultimii ani au contribuit la obţinerea unor noi performanţe ştiinţifice de talie internaţională în domeniile fiziologiei stresului, geneticii ecologice, sistemelor geoinformaţionale, ecofiziologiei etc. Prin investigaţiile lor fundamentale s-au impus peste hotare: medicii V. Anestiadi şi I. Ababii, matematicianul M. Ciobanu, biologul A. Ursu, politologii V. Beniuc şi Gh. Rusnac, filosofii A. Roşca şi V. Ţapoc, sociologul A. Timuş, istoricii A. Lazarev, N. Tudoreanu, E. Certan, A. Eşanu, juristul A. Smochină ş.a.

Un suport legislativ fundamental în dezvoltarea ştiinţei naţionale îl reprezintă Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova (2004). Astfel progresul ştiinţific şi inovaţional, a fost recunoscut oficial şi declarat drept prioritate strategică în dezvoltarea social-economică a ţării.

Pentru prima dată în istoria ştiinţei naţionale s-a creat organul suprem de conducere al Academiei de Ştiinţe din Moldova – Asambleea, alcătuită din membri titulari şi membri corespondenţi ai A.Ş.M., precum şi din 78 de doctori habilitaţi, aleşi pe principii democratice de către comunitatea ştiinţifică din ţară. Ulterior Asambleea A.Ş.M. a constituit organul executiv – Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică. În scopul menţionării celor mai remarcabile realizări în domeniul ştiinţei sînt decernate anual 10 Premii de Stat ale Republicii Moldova, fiecare în valoare de 1 mil. lei.

Cultura Moldovei la intersecţia secolelor XX – XXI

În perioada postbelică remarcăm o dezvoltare ascendentă a culturi Moldovei prin apariţia a 14 teatre profesioniste, trei instituţii concertistice – Filarmonica Naţională cu 2 săli de concert, pentru Orchestra Simfonică şi Capela Corala Doina, Palatul Naţional în care activează multiple formaţii artistice de muzică populară şi uşoară. Pe parcursul anilor colectivele teatrale şi muzicale au fost completate substanţial cu promoţii de artişti şi regizori, dirijori, interpreţi – absolvenţi ai celor mai prestigioase instituţii superioare de învăţămînt de talie universală din Moscova, Leningrad, Tbilisi, Kiev, Odesa, studiind la pedagogi-personalităţi marcante din spaţiul ex-sovietic, cunoscuţi în întreaga lume. Concursuri, festivaluri naţionale şi unionale, decade ale artei şi literaturii moldoveneşti în Moscova şi capitalele republicilor ex-sovietice stimulau schimbul de experienţă, contactul artistic între naţiuni, îmbogăţind paleta artei autohtone. În componenţa grupelor de interpreţi din Moscova efectuau turnee peste hotare şi reprezentanţii artei muzicale din Moldova. La ora actuală, după obţinerea independenţei, relaţiile cultural-artistice cu ţările occidentale şi cu ţările de pe diverse continente ale globului pămîntesc s-au extins considerabil atît în sfera învăţămîntului, cît şi în domeniul schimbului de valori artistice – turnee, concursuri, la care participă colective şi interpreţi aparte.

Concomitent cu activităţile de importanţă republicană, în Moldova continuă frumoasa şi benefica tradiţie a desfăşurării unor ample manifestări anuale de rezonanţă internaţională. Cele mai impunătoare activităţi de acest gen sînt: Festivalul Internaţional al Vedetelor de Operă şi Balet "Invită Maria Bieşu", animatoarea căreia este primadona Operei Naţionale – Maria Bieşu; Festivalul Interpreţilor de Muzică "Mărţişor", Festivalul Muzică nouă, iniţiator – compozitorul Ghenadie Ciobanu, Bienala Teatrului Eugene Ionesco, coordonator – Petru Vutcărău. Aceste trei personalităţi – organizatorii respectivelor sărbători; invită oaspeţi din diverse ţări ale lumii, presentînd în faţa publicului talente de excepţie cu renume mondial.

Ţinem să menţionăm şi succesul repurtat de regizorul Emil Loteanu, care a obţinut premii la festivalurile internaţionale, promovînd prin talentul său de excepţie imaginea Moldovei prin filmele sale demonstrate permanent în străinătate. De asemenea, evidenţiem în mod deosebit larga popularitate a scriitorului Ion Druţă, piesele căruia au fost montate în sute de teatre din spaţiul ex-sovietic şi din multiple ţări de pe glob, bucurîndu-se de extraordinare elogii ale marilor regizori şi vestiţilor actori, care au interpretat rolurile din aceste opere dramatice. S-au extins relaţiile de creaţie ale pictorilor moldoveni cu întreaga lume, beneficiind de multiple deplasări şi expoziţii în străinătate.

• Moldova în anii Primului Război Mondial
• Republica Democratică Moldovenească
• Evoluția politică a Basarabiei în perioada dintre cele două războaie mondiale
• Moldovenii din stînga Nistrului
• Moldova în anii 1941-1944
• Constituirea și evoluția politică a R.S.S.M. în anii 1940 – 1991