După intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei şi înfrîngerea rapidă a armatei ei, Basarabia devine o regiune din apropierea a frontului, un spate nemijlocit al frontului. Acest lucru s-a răsfrînt negativ asupra economiei ei şi nivelului de viaţă al populaţiei. S-a micşorat, practic de două ori, numărul întreprinderilor industriale. Una din particularităţile dezvoltării economice a ţinutului din anii războiului a fost construcţia accelerată a căilor ferate, generată de necesităţile războiului. Se micșora încontinuu salariul real al muncitorilor şi drept rezultat nivelul de viaţă a căzut a scăzut de 3-4 ori.

Războiul s-a răsfrînt absolut negativ şi asupra agriculturii Moldovei. Din cauza atragerii permanente a populaţiei bărbăteşti apte de muncă la construcţia fortificaţiilor şi din cauza ruinei economice, forţele productive ale acestei ramuri principale au fost subminate. Către luna aprilie 1916 au fost mobilizaţi în armată 250 mii de oameni, iar peste un an în armată erau deja peste 300 mii de basarabeni. Rechiziţiile continui de animale pentru necesităţile frontului au pricinuit căderea bruscă a forţei de tracţiune, s-a micşorat şi numărul maşinilor agricole care şi înainte erau puţine.

Toate acestea au generat în anii de război degradarea agriculturii, ceea ce s-a manifestat prin reducerea a terenurilor însămînţate cu 19% şi a colectărilor de grăunţoase cu 27%. A crescut, în schimb, presiunea fiscală asupra ţărănimii. În afară de aceasta ţăranii erau mobilizaţi permanent pentru îndeplinirea lucrărilor de reparaţie a drumurilor şi săparea tranşeelor.

Cu alte cuvinte războiul a adus populaţia ţinutului, precum şi a întregii Europe, în pragul supravieţuirii.

• Republica Democratică Moldovenească
• Evoluția politică a Basarabiei în perioada dintre cele două războaie mondiale
• Moldovenii din stînga Nistrului
• Moldova în anii 1941-1944
• Constituirea și evoluția politică a R.S.S.M. în anii 1940 – 1991
• Știința și cultura în Republica Moldova