Fără trup prin lume trece
Stol de frunze îl petrece,
Cum porneşte la plimbare,
Pomii i se-nclină-n zare.
(Vîntul)

Primăvara te vesteşte,
Vara te umbreşte,
Iarna te-ncălzeşte,
Poftim de ghiceşte.
(copacul)

După deal, dintr-un tezaur
Au ţîşnit săgeţi de aur.
(răsăritul)

Luminoasă şi ochioasă,
Strajă nopţii la fereastră.
(luna)

Cuşma asta de argint,
Nu mă apără de vînt,
Dar pe deget, dac-o ţin,
Niciodată nu mă-nspin.
(degetarul)

Două mame sînt pe lume
Care poartă-acelaşi nume,
Şi cu zece copilaşi
Hărnicei şi drăgălaşi.
(mîinile)

Şi un an de mă priveşti,
Tot pe tine te zăreşti.
(oglinda)

Nu e furcă, nu e fus,
Însă pe tors mi s-a pus.
(pisica)

Stă în apă pîn’ la brîu
Şi te trece peste rîu.
(podul)

Pe un deal rotat
Şade un moşneag umflat.
(dovleacul)

Se pun pe masa,
se taie, se impart,
dar nu se mananca.
(Cartile de Joc)

Ce trece peste apa si nu se uda?
(Umbra)

Cu cît se lungeste,
cu atît se scurtează.
(Viața)

Patru Picioare are,
Să le miște nu e-n stare.
(Scaunul)

Ce pierzi uneori,
dar totuși e cu tine?
(Capul)

Cine umbla mult prin lume
Si tot se striga pe nume?
(Cucul)

Curelușa unsă,
Pe sub pămînt ascunsă.
(șarpele)

Pas, pas, prin tufiș
De dimineațî, pe rouă
Ca să crească iarba nouă.
(coasa)

Pînza mare, împănată,
De vînt este mînată
Pe apă e călătoare
Te duce în lumea mare.
(corabia)

Dintr-o casă mititică
Cinci capete se ridică
(puii și cuibul)

Șerveîel vărgat
Frumos colorat
Peste mare aruncat.
(curcubeul)

Limbi dogoritoare
Unde joacă, iarba moare.
(focul)

Cînd în sus și cînd în jos,
Se învîrte bucuros
Face lucru de folos.
(fusul)

În pădure m-am născut,
În pădure am crescut,
Din pădure m-au dus,
Să păzesc casa m-au pus.
(gardul)

Sînt cercel cu toartă
Și ușa mă poartă.
(lăcatul)

Nu e bou, dar are coarne,
Duce casa în spinare.
(melcul)

Două ape-aprinse
Sub două păduri întinse.
(Ochii şi genele)

Am două ferestre
Dimineaţa se închid
Şi seara se deschid.
(Ochii)

Pădure deasupra
Pădure dedesubt.
(Genele)

Sînt doi fraţi gemeni
Vor să se vadă,
Dar un munte îi desparte.
(Ochii şi nasul)

Unul numai cuvîntează,
Doi se uită şi veghează,
Iar alţi doi, care-au rămas,
Stau şi-ascultă fără glas.
(Gura, ochii şi urechile)

Două rînduri de soldaţi
În straie albe îmbrăcaţi.
(Dinţii)

Paca-pac
Prin Copac.
Toată ziua, cioca-cioca,
Vine seara: boca -boca.
(Toporul)

Hoţul intră-n casă
Şi capul afară-şi lasă.
(Cuiul)

Am o cloşcă,
Noaptea strînge puii,
Ziua-i risipeşte.
(Casa)

Nici în casă, nici afară,
Talpa mea e drum de ţară.
(Pragul casei)

Cerceluş cu toartă,
Nimeni nu mă poartă.
Dar mă tot agaţă
La uşă în faţă.
(Lacătul)

Eu la orice casă
Sînt slugă aleasă.
Eu pe orişicine
Întîmpin cînd vine;
Cînd pleacă afară,
Eu îl petrec iară.
(Uşa)

În pădure naşte,
În pădure creşte;
Vine-acasă,
Şi e mare jupîneasă.
(Masa)

Învîrtită
Şi legată,
Şi ţepoasă,
Noduroasă,
Dă ocol mereu la casă.
(Mătura)

Am un bour roşu
Unde paşte
Multă vreme
Se cunoaşte.
(Focul)

Ce nu poţi cumpăra
Oricîţi bani ai avea?
(Timpul pierdut)

Am o grebluţă cu cinci dinţişori
Pe zi îmi trebuie de-o mie de ori.
(Mîna)

Am zece copilaşi
Cu cîte-o jumătate de căciulă pe cap.
(Degetele)

Dacă-i dulce, mult aduce.
Dacă-i rea, toţi fug de ea.
(Vorba)

Am doi căluşei
Cutreier lumea cu ei.
(Picioarele)

Nu-l întrebi
Şi îţi răspunde.
Cîţi în jur
Nu ştii de unde
(Ecoul)

Albă păsărică
Pe arîc se urcă,
N-are aripioare,
N-are nici picioare.
(Fasolea)

Cine trece pe la poartă
Şi cîinii la el nu latră?
(Vîntul)

Copaie peste copaie,
La mijloc carne de oaie.
(Scoica)

Ba e lungă, ba e lată,
Şi nu şade niciodată.
(Apa)

N-are culoare, n-are miros,
Dar la toţi e de folos.
(Aerul)

Cureluşă verde
Prin iarbă se pierde.
(Şopîrla)

Periuţă subtirica
Perii dinţii, chiar de-s mică.
Zilnic de mă foloseşti,
De carii nu te-ngrijeşti.
(Periuţa de dinţi)

Ziua cît este de mare
Stă tot cu faţa la soare
De la pălăria ei
Poţi s-aduni ulei cît vrei.
(Floarea soarelui)

Zece fraţi,
Zece cumnaţi,
În aceeaşi casă
Adunaţi.
Toamna ne grăbim,
Să îi întîlnim.
Să ducem acasă
În coşurile pline
Multe vitamne.
(Merii şi perii)

Soarele cînd îl zăreşte,
Pe dată se înroşeşte.
O culegem vara toată
Tare-i bună în salată!
(Roşia)

Ban de aur colorat
Si pe margini dantelat
Prin poieni stă vara toată
Şi poartă nume de fată.
(Margareta)

Cupe albe, parfumate
Pe un lujer aşezate
Dacă le vei mirosi
Nasul ţi-l vei gălbeni.
(Crinul)

Clopoţei mititei,
Albi şi frumusei,
Pe o rămurică
Foarte subţirică
In rînd aşezaţi,
Foarte parfumați.
(Mărgăritarul)

Rochiţa-i catifelată,
Ce păcat că e …bălţată.
(Panseluţa)

În sabia voinicului
Fesul roşu-al turcului.
(Macul)

Primăvara cînd s-arată,
Prin grădini apar deodată
Ciorchini albi şi albăstrii
Din steluţe, mii şi mii!
(Liliacul)

Primăvara înverzeşte,
Vara umbreşte,
Toamna rugineşte,
Iarna încălzeşte,
Hai acum, ghiceşte!
(Copacul)