Siretul - a doua cetate de scaun a Moldovei
Tîrgul Siret este cea de-a doua cetate de scaun a Moldovei. Numele orașului și al rîului pe care e așezat vine din Zyred - "al fiarelor; năvalnic", atestat ca nume de plantă medicinală dacică, pe lista lui Pseudo-Apuleius. Ulterior, daco-romanii au numit această plantă iarba fiarelor, legînd-o de numeroase obiceiuri magice și pomenind-o într-o sumedenie de legende și basme. Aproape sigur, Zyred se referea, pe vremea începuturilor Statului moldovenesc, la războinicii care vegheau cetatea. Cercetările arheologice atestă că localitatea Siret exista pe vremea perioadei Hallstatt. Spre partea de est a orașului, pe dealul Sasca, situat peste rîul Negostina, se înalță o cetate, construită se pare de voievodul Sas, și al cărei plan seamănă mult cu cel al cetății de scaun de la Suceava.
Pe la începutul veacului al XIV-lea, Siretul era deja un important tîrg pe drumul ce unea Liovul de cetățile de la Marea Neagră. Din 1339 datează prima atestare documentara a orașului în portulanul lui Angelio Dulcert. În 1340 într-o scrisoare a călugarilor dominicani către papă este descris orașul Siret ca fiind capitala unui mic ducat numit Valachia.
Orașul a cunoscut deplina înflorire în perioada cît a fost reședință voievodală, în timpul lui Sas Vodă (1353-1358), Lațcu Vodă (1367-1375) și a lui Petru I Mușat (1375-1391). Lațcu Vodă a fost un sprijinitor al catolicismului și va muta centrul statului la Siret, unde va înființa un episcopat catolic. Convertindu-se la catolicism, el nu făcea decît un joc politic, dînd concesiuni marilor puteri catolice din zonă, Ungaria și Polonia. Soția sa a rămas ortodoxă, iar el însuși a fost îngropat la biserica ortodoxă din Rădăuți, alături de tatăl său, Bogdan și nu la Siret, în cea catolică.
Petru I Mușat a avut un rol decisiv în soarta localității ce avea să capete mai tîrziu statutul de,,civitas''. Din cei 17 ani de domnie, Petru I Mușat a domnit 14 ani la Siret. Această perioadă constituie anii de glorie ai orașului, deoarece sub domnia sa orașul a cunoscut o dezvolatre rapidă.
Siretul poate fi considerat un pionier în foarte multe domenii, deoarece aici se înființează prima bibliotecă din principatul Moldova, prima școală cu predare în limba latină, prima episcopie ecumenică romano-catolică din Moldova, aici se bate prima monedă din istoria Moldovei. Istoria orașului a fost zbuciumată și deseori soarta nu a fost de partea locuitorilor săi. Refuzul moldovenilor de a se converti la catolicism, așa cum au promis Papei Urban V (1368-1370), decesul celor doi protectori ai Moldovei Papa Grigore al XI-lea și Patriarhul Filotei II (1367-1380) - fapt care a scos Moldova de sub protectia Sfîntului Scaun, Patriarhiei Constantinopului, au făcut ca Moldova să devină ținta atacurilor polono-lituaniene. Aceste atacuri, amestecul mamei sale, o catolică, l-au determinat pe Petru I Mușat să ia hotararea de a muta capitala la Suceava, situată la 41 km depărtare de Siret și unde a construit Cetatea Sucevei, Curtea domneasca și biserica Mirăuți.
Acest lucru are urmări nefavorabile asupra orașului, deoarece în urma mutării capitalei Siretul rămîne o reședință domnească secundară,tot mai rar vizitată, iar așezarea sa între Cernăuți și Suceava face ca orașul să-și piardă puterea.
Astăzi puține vestigii mai amintesc de vremurile de slavă ale vechii cetăți de scaun. În acele timpuri, era în centrul Țării de Sus, astăzi Siretul e punct de trecere în Ucraina, aproximativ la jumătatea distanței dintre Suceava și Cernăuți.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1790
- Populația:
- 80 locuitori
Cuşelăuca este un sat din cadrul comunei Cotiujenii Mari, raionul Soldăneşti. Satul Cușelăuca este situat la distanța de 30 km de orașul Șoldănești și la 136 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 80 de oameni. Prima mențiune documentară a satului Cușelăuca datează din anul 1790.