Nicolai Covaliov este actor de teatru, cîntăreț de operă.

Născut la 12 martie 1950 la Chișinău.

Totul a început cu planuri, departe de teatrul de operă. Într-o familie simplă, muncitoare, unde, adevărul că toată lumea iubea și adesea cînta cîntece populare, desigur că se presupunea că fiul va deveni un muncitor. Și după clasa a opta, tînărul a intrat la un colegiu în Riga. Apoi a lucrat la combinatul de poligrafie, a studiat la școala serală, a participat cu succes la activitatea artistică de amatori. Au existat oameni care l-au sfătuit: trebuie să înveți să cînți. Nicolae a mers la Institutul de Arte, dar a întîrziat la examene. Cu un an înainte de armată a studiat la școala serală de muzică. În armată a participat la activitatea artistică de amatori și s-a convins: viața în continuare ar trebui să aibă legătură cu muzica. Astfel, în clasa vestitului pedagog N.G. Chios de la Institutul de Arte din Chișinău a apărut un nou student talentat. Anii de studiu au început cu îndoieli. Mulți îi spuneau studentului talentat că este un cîntăreț "pregătit", că nu are ce face la institut, că trebuie deja să cînte. Spre onoarea lui Nicolae, el nu a cedat tentației de avea un succes ușor, a înțeles importanța și necesitatea unei educații serioase.

Cu toate acestea, el nu s-a gîndit la operă. Avînd destulă experiență prin participarea în ansamblul vocal-instrumental, el își lega viitorul cu estrada. Și imediat ce a aflat că va deveni cîntăreț de operă, pentru prima dată a mers la teatru "Evghenii Oneghin". Spectacolul l-a impresionat pe Nicolai.

Viața lui Covaliov în teatru a început cu roluri mici, iar prima lucrare majoră a fost aria regelui René din opera lui P.I. Chaikovski "Iolanta". Aici tînărul cîntăreț a fost ajutat de artista poporului URSS, M.L. Bieșu, cu sfaturi și recomandări. Apoi au fost rolurile lui Conceak în "Cneazul Igor", Maliuta Skuratov în "Mireasă pentru rege", Guardiano în "Forța Destinului". Anume în "Forța Destinului" s-a manifestat frumusețea vocii, capacitatea de a o poseda, capacitatea de a crea o imagine cît mai expresivă, de a demonstra cel mai înalt profesionalism în interpretare. Lucrul asupra acestui spectacol a avut loc sub conducerea dirijorului principal A.G. Samoilă. Nicolai povestea că la repetiții mergeau ca la sărbătoare, lucrau, uitînd de timp. Spectacolul a provocat interes în rîndul specialiștilor și spectatorilor, ovații și munți de flori la premieră.

Caracterul lui Nicolai Covaliov a coincis surprinzător cu caracterul profesiei sale. Îi plăcea foarte mult să lucreze, să învețe noi arii, extinzîndu-și repertoriul său vast, găsind un răspuns viu în inimile iubitorilor de operă.

Covaliov Nicolai Alexandrovici a cîntat pe scena Teatrului de Operă și Balet mai mult de 40 de ani, a fost solistul principal, a jucat toate rolurile principale cu M.Bieșu. În acești ani, el a interpretat pe scenă în jur de 35 de roluri principale în 28 de spectacole, a reprezentat Moldova în multe țări ale lumii și în fiecare dintre acestea i se propunea să rămînă, dar Nicolai a fost un patriot și întotdeauna se întorcea acasă. El este unicul interpret al operei naționale unice "Alexandru Lăpușneanu", pentru care a primit Premiul de Stat (s-a încercat resuscitarea acestei opere și chiar de două ori a fost pusă pe scena teatrului, dar nu a avut succes, deoarece nu mai există o voce atît de puternică și un mare artist ca Nicolai Covaliov).

Spectacolul "Alexandru Lăpușneanu" a avut un succes răsunător în Moldova și peste hotarele ei. Spectacolul a fost jucat cîțiva ani pe scena teatrului cu sălile arhipline, nu erau suficiente locuri pentru toți doritorii de a asculta, așa că se adăugau rînduri suplimentare de scaune. La sfîrșitul spectacolului, Lăpușneanu moare otrăvit de boieri. Nicolai Covaliov a jucat atît de realist, încît după spectacol de el s-a apropiat un medic, profesor, și i-a spus că vroia să iasă pe scenă să-i acorde ajutor domnitorului.

Nicolai Covaliov este un mare interpret și un minunat actor, cînd ieșea pe scenă, puternic, carismatic - nu avea egali. Mulți artiști începători îi sînt recunoscători pentru ajutorul său sincer profesional, el își împărtășea talentul și experiența cu toată lumea. Nicolai a fost un om de onoare, de o bunătate nelimitată, avea un simț fenomenal al umorului și își iubea extrem de mult familia.

Nepoata lui Nicolai Alexandrovici, Anastasia Castraveț, a cîntat în corul de copii al Teatrului de Operă și Balet, a participat la 9 spectacole. Bunicul era mîndru de ea, era bucuros, vorbea despre talentele nepoatei sale, asculta fiecare spectacol cu participarea ei și-i dăruia flori ca unei adevărate artiste.

Nicolai Covaliov s-a stins din viață pe 23 august 2017.