04 february 2019, 17:30 15805

Chirtoca: Proiectele BERD pentru Chișinău nu au, deocamdată, succes

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a implementat o serie de proiecte economice importante în Moldova, însă proiectele sale legate de susținerea dezvoltării municipiului Chișinău nu pot fi numite la fel, deoarece acestea nu sînt prea reuşite.

Această opinie a fost exprimată de consilierul municipal Vasile Chirtoca, în mesajul căruia a fost numită o serie de astfel de proiecte nereușite, notează Noi.md.

Consilierul a scris pe o reţea socială că, de exemplu, proiectul Eficiența Energetică prevede izolarea termică a blocurilor, fiind alocate sute de milioane de euro, în ciuda faptului că, pe vremuri, blocurile din capitala Moldovei erau construite, ţinînd cont de condiţiile climaterice locale, precum și de disponibilitatea aburilor gratuiţi de la CET-urile chişinăuiene.

Tot aici se înscriu şi propunerile de reconstrucție a poligonului pentru deşeuri din satul Ţînţăreni, valorînd zeci de milioane de euro, care au fost alocate de BERD la cererea fostului primar al municipiului, Dorin Chirtoacă, pentru a voala decizia penală de încetare a activităţii poligonului pentru deșeuri. Activitatea poligonului a fost reluată în iulie 2017, fără careva costuri suplimentare.

„Parcările" – un proiect de jefuire a Chișinăului și a locuitorilor săi, atunci cînd municipiul construiește parcările, investind în aceste activităţii banii noștri, iar 90 la sută din venituri le obţine compania cîștigătoare a tenderului organizat de aceeași stimată instituție", a subliniat Vasile Chirtoca. Consilierul municipal a subliniat că lista proiectelor similare ale BERD poate fi continuată, însă el s-a oprit mai în detaliu doar la cel mai recent – „proiectul-capodoperă a gîndirii europene" activ promovat - Oraşul Verde.

Vasile Chirtoca a remarcat că a fost bucuros să audă despre acest proiect. „Ei bine, m-am gîndit, în sfîrşit se va face ceva pentru popor și ne vor ajuta să stabilim limitele zonelor verzi, pentru care oficialii nu reușesc să găsească cîteva milioane de lei timp de 20 de ani; se vor aloca fonduri pentru studiul surselor rîurilor şi rîuleţelor, care formează cascade frumoase de lacuri în parcurile din Chișinău; ne vor ajuta să elaborăm proiecte pentru revigorarea cursului de apă al rîului Bîc și al afluenților săi; ne vor oferi recomandări privind interzicerea totală a construcțiilor în zonele verzi etc.", a subliniat consilierul municipal.

Cu toate acestea, în opinia sa, spre marea surpriză, proiectul „Oraşul Verde" în înțelegerea partenerilor europeni nu are nici o atribuţie la cele expuse, ci iarăşi vizează „eficiența energetică", reducerea emisiilor de CO2, folosirea tuturor tipurilor de gunoi și deșeuri pentru a ne „îmbunătăți" traiul.

„Nu sîntem împotrivă să le facem şi pe acestea, însă, evident, ar trebui să spunem lucrurilor pe nume, iar sloganul „Oraşul Verde" nu se prea potriveşte în acest sens, mai ales avînd în vedere că fotosinteza și obținerea materiei verzi de colorare a tuturor plantelor – clorofila fără dioxid de carbon este foarte dificilă. Iar utilizarea tehnologiilor 3D pentru producerea băncilor din beton (care implică evident un fel de deșeu) este doar o capodoperă a gîndirii depravate a reformatorilor mediului urban și o batjocură adevărată la adresa programului „Oraşul Verde", deoarece este dificil să ne imaginăm bănci care s-ar înscrie atît de nearmonios în calificativul „Verde"", a scris Vasile Chirtoca.

„Nu ar fi mai corect, dragi prieteni, ca atunci cînd proiectăm bănci, să ne gîndim, în primul rînd, nu la participarea neapărată la programele îndoielnice ale partenerilor noștri, ci cum am face să nu răcim stînd pe bancă în parc, elementele locomotorii ale organismului, precum și la aspectul estetic și longevitatea acestor bănci? La fel ca și în alte orașe care se respectă și așa cum a fost şi în Chișinău acum vreo 30 de ani – bănci din bîrne de lemn pe o bază metalică (fontă sau oțel), care s-au mai păstrat pe alocuri", a concluzionat consilierul municipal.