24 july 2022, 11:30 views 11288
Chișinăul, pe care așa și nu l-am construit
24 july 2022, 11:30 views 11288

Chișinăul, pe care așa și nu l-am construit

Imensa Fabrică de Computere, restaurantul cu pod și apeduct, tramvaiul de mare viteză din Chișinău ... Vă povestim despre proiectele, care așa și nu au fost realizate în capitală.

FABRICA DE COMPUTERE

Pe planul de fundal Fabrica de Computere, iar în prim-plan lucrătorii acesteia, rămași neangajați în anul 1991.

Fabrica de Computere de la Chișinăul trebuia să devină o întreprindere industrială de anvergură (în planuri erau enumerate 15 clădiri industriale). Alături de fabrică era planificată construirea cartierului Budesti-2.

În anii 1991-1992 la Fabrica „Complex" în colaborare cu o companie din Bulgaria erau fabricate deja calculatoare. Au fost produse aproximativ 1000 de calculatoare cu marca „Complex" (în baza IBM PC-AT – procesor 286 ). După destrămarea URSS, această cooperare a fost întreruptă, deoarece producătorii bulgari, care furnizau componentele necesare pentru calculatoare, o făceau, exclusiv, în schimbul petrolului, care nu era exploatat în Moldova. Cu toate acestea, fabrica nu și-a oprit producția și pînă în anul 1994 a produs împreună cu firma „Electronics" (București) televizoare cu marca TV „Sport".

În anul 1994 Fabrica „Complex" a fost declarată falimentară. În baza secțiilor care funcționau a fost creată compania de stat „Agat". În cea de-a doua jumătate a anilor 2000, fabrica a trebuit să fie reprofilată pentru producția de țevi din plastic. Aceste planuri nu au fost realizate, fabrica nu funcționează.

PIAȚA REPUBLICII

Acest proiect presupunea construcția a trei clădiri cu 28 etaje, cu întreprinderi comerciale incluse și ateliere de creație pentru arhitecți, designeri și artiști, care să formeze Piața Republicii din Chișinău – la intersecția străzilor Ciuflea și București, care ar fi servit ca un fel de „raze direcționale". Arhitect al proiectului a fost A. Boiarciuc.

În prezent, obiectul nu poate fi pus în aplicare, în locul acestuia a fost construit complex de blocuri de locuit.

Restaurantul "Al Șaptelea Cer"

Era planificat să fie construit pe bulevardul Miron Costin. Arhitect al restaurantului, care era sub formă de floare era G. Solominov. Complexul restaurantului includea o cascadă de duruitori, bazine și havuzuri; prin apeduct cascada de apă urma să treacă pe prospectul Moscovei și să continuie pînă la Parcul „Glavan".

Complexul hotelier de pe strada Decebal

Clădirea trebuia să fie construită sub forma a două scoici. Una dintre ele cu 24 etaje, orientată spre piața S. Lazo, iar cea de-a doua cu 8 etaje, orientată spre Valea Trandafirilor.

Aceste clădiri ar fi putut fi atribuite obiectelor de bio-arhitectura (spre exemplu, în acest stil e construită cupa havuzului, amplasat în Parcul Ștefan cel Mare, de către arhitectul V. Clevenschi).

Tramvaiul de viteză de la Chișinău

Sistemul de transport de pasageri de mare viteză de perspectivă în Chișinău. Construcția trebuia să aibă loc în două etape (prima - pînă la 2015, a doua - pînă în anul 2025).

Pînă în anul 2005, problemele traficului rutier din oraș erau destul de stringente. Microbuzele de rută și troleibuzele nu puteau face față traficului de pasageri crescut, linii de autobuz rămăseseră foarte puține. În acest sens, în anul 2005, Institutul Național de Cercetări și Proiectări la Centrul pentru Studii Strategice și Reforme (CISR) a fost elaborat „Planul strategic de dezvoltare socio-economică a Chișinăului pentru perioada de pînă în anul 2020".

Acest plan presupunea reutilarea și renovarea pentru nevoile transportului public urban a căii feroviare interurbane. În punctul 4.1.4 al Planului strategic era menționat: „Atragerea pentru serviciile de transport urbane interne a serviciilor Căilor Ferate din Moldova pe porțiunile Strășeni - Ghidighici - Sculeni - Visterniceni - Gara Feroviară Chișinău - Botanica de Jos - Aeroport - Revaca, pentru care trebuiau să fie echipate noile platforme ale noilor puncte de staționare".

Calea ferată din Chișinău ar fi necesitat nu numai lucrări de construcție a punctelor de staționare (în raza orașului există doar trei stații de cale ferată), dar și lucrări de electrificare a acestora. Proiectul în cauză se afla în faza de elaborare, dar pînă la realizarea acestuia nu s-a ajuns.

Metroul din Chișinău

În anul 2009 specialistul Laboratorului Cercetărilor Geopolitice al Institutului de Geografie al Academiei Ruse de Științe Andrei Gherțen și-a expus părerea că la Chișinău este posibil să fie construit așa-numitul „metrou ușor".

Liniile unui astfel de metrou ar fi fost combinate, parțial, cu liniile de cale ferată existente, prelungite pe teritoriul orașului. În planuri figurau și porțiuni subterane de metrou, sub raioanele Ciocana și Telecentru, precum și în centrul orașului, pe sub strada Ismail.

În articol „metrou" nu înseamnă "subteran", Andrei Gherțen a respins afirmația că specificul solului nu va permite să fie construite porțiuni subterane ale metroului. A fost chiar publicată harta traseelor și rutelor metroului chișinăuian, care includea trei linii, una dintre care cea centrală, de facto, trebuia să realizeze un plan strategic de dezvoltare a orașului, fiind totalmente construită de-a lungul liniei călii ferate existente.

Cu toate acestea, proiectul în cauză a fost neoficial și nici nu a fost măcar examinat de autoritățile orașului.

La mijlocul lunii martie 2011, la Minsk, primarul Chișinăului Dorin Chirtoacă și președintele Comitetului Executiv al orașului Minsk Nicolai Ladutiko au semnat un protocol de intenție, care presupunea că Primăria Chișinău va examina proiectul Companiei „Belkommunmaș S.R.L." cu privire la posibilitatea realizării în oraș a proiectului de dezvoltare a rețelei de troleibuze și a tramvaiului de mare viteză. De asemenea, primarul Chișinăului a declarat că în municipiul Chișinău este posibilă construcția „metroului ușor".

Iar recent, tinerii designeri au prezentat proiectul hărții metroului Chișinău, în cadrul „Conceptului de perspectivă a dezvoltării municipiului Chișinău".

Centru de transplantologie de nivel internațional

În aprilie 1999 a fost semnat Protocolul privind rezultatele negocierilor dintre Moldova şi Israel în vederea creării la Chișinău a unui centru de transplanturi de organe umane. Era preconizat ca aceasta să fie creată în baza Spitalului de Urgență.

Partea israeliană a promis să investească aproximativ 1 milion de dolari SUA în renovarea încăperilor, furnizarea de medicamente și echipamente moderne, construcția unei substații autonome, pentru asigurarea garantată a energiei electrice. De asemenea, să-și asume cheltuielile pentru instruirea și formarea profesională a experților moldoveni în țările occidentale.

Cîștigurile urmau să fie împărțite în mod egal, deși partea moldovenească trebuia doar să ofere încăperile pentru centru. Proiectul a fost susținut de Primăria Chișinău, iar Ministerul Sănătății a emis ordinul de a fi creat Centrul de Transplantologie.

Dar apoi a apărut ideea de a interzice în Moldova întreprinderile de tip mixt de stat: a farmaciilor și spitalelor private, motiv pentru care proiectul a fost inițial suspendat, iar apoi uitat.

FABRICA DE PRODUCȚIE A TERMOSURILOR

Ideea construcției unei fabrici pentru producția termosurilor a apărut în anul 1998, cînd Chișinăul și Beijingul au semnat Acordul de cooperare și au devenit orașe înfrățite. Era preconizat ca Chișinăul să ofere încăperi pentru instituția viitoare, iar chinezii - echipamente și tehnologii.

Partea chineză i-a propus atunci, de asemenea, Chișinăului să stabilească colaborarea reciprocă cu întreprinderile moldovenești, pentru a produce mărfuri electronice, fiind gata să ajute Moldova să înceapă şi producția mărfurilor din porțelan și faianță şi totodată, să coopereze cu întreprinderile moldovenești în domeniul farmaceutic.

Precum și să ajute să introducă propria producție de biciclete, motorete, pastă de dinți, chibrituri, unele tipuri de produse cosmetice, jucării moi. Planul aprobat includea 24 de proiecte în diverse domenii.

Cu toate acestea, din toată această abundență de propuneri a fost implementat, se pare, doar proiectul pentru fabricarea capacelor „twist off".

Source: locals.md

Keywords:

Chisinau , oraș , plan

Comments

 (0)
 
*
3 characters or more, Latin letters only

*
Anti-SPAM code:

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Settlements of Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1420
Populația:
3212 locuitori

Pituşca este un sat şi comună din raionul Călăraşi. Pituşca este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 13 km de orașul Călărași și la 49 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 3212 oameni. Satul Pitușca a fost menționat documentar în anul 1420.

Library
Electronic library of www.moldovenii.md contains books, documents, audio and video materials about the Moldavian history, culture and civilization from the ancient time to nowadays.