08 october 2016, 11:18 7755

Cantinele sociale au devenit a doua casă pentru săracii Chișinăului

Cantinele sociale care activează în Chișinău au devenit ca a doua casă pentru mulți oameni nevoiași. Pensia mică, lipsa ajutorului din partea familiei și sărăcia i-au făcut pe aceștia să se înscrie în lista beneficiarilor care se pot bucura de un prînz cald în fiecare a treia lună.

În jurul orei 12, zeci de bătrîni vin să se alimenteze la cantinele sociale deschise în Chișinău. De regulă, aceștia iau prînzul o lună, iar două nu. Pe Galina Pavlovna am cunoscut-o la cantina socială „Î.M. Piața Centrală". În vîrstă de 90 de ani, cu o cîrjă în mînă, mătușa Galina cu greu cobora scările cantinei. Spune că a lucrat inginer toată viața și acum nu mai este în puteri să gătească singură acasă. „În primul rînd vin aici pentru că nu pot găti la plită și în al doilea rînd nu este o alimentație rea. De exemplu, astăzi am mîncat doar felul întîi, iar felul doi și compotul l-am luat acasă. După două ore o să mănînc din nou. Așa că nu trebuie să gătesc nici prînzul și nici cina acasă", menționează aceasta. Femeia a mai spus că în celelalte două luni cînd nu vine la cantină este ajutată de rude, căci copiii sînt plecați peste hotare.

Zinaida Dimitrievna vine pentru a două oară la aceeași cantină. Cam rușinată, femeia îmi spune că din nevoie a acceptat să vină aici. „Ce ne dau la cantine, acesta e minimul. Am vrea și noi ceva mai bun, dar...Vrem să avem și noi niște fructe. Iată acum este sezonul, dar nu ne dă nici un fruct absolut". Femeia mai spune că niciodată nu a crezut că o să ajungă să mănînce la cantinele sociale. „Îmi este rușine. Nu vreau ca să știe lumea, dar nevoia te duce, unde te duce". Ea mai spune că are copii, dar aceștia trăiesc aparte, cu propriile familii, iar cu pensia mică nu poate să își permită să cumpere ce își dorește. „Pensia e foarte mică. 600 de lei. Asta ce-i, pensie? Asta îndeobște la bătrînețe poți să îți pui frînghia în gît. Mai mult plătim pe injecții, pe pastile, decît luăm pensia ceea", se indignează femeia.

A lucrat 54 de ani profesoară, iar acum mănîncă la cantina socială

Pe Olga Harlanteovna în vîrstă de 78 de ani am cunoscut-o veselă și zîmbitoare. Cu o pungă în mînă, ea și-a luat jumătate de prînz ca să îi ajungă și pentu cealaltă parte a zilei. Mătușa Olga spune că a lucrat 54 de ani fiind profesoară de educație fizică. Vine aici pentru că îi place atmosfera: „Cum să zic, nu-i chestia chiar în mîncare. M-am uitat că au și supă, și carne, compot, dar e mai mult în atitudine. Știți, așa se poartă cu noi, de parcă am fi rudele lor. Îmi ajută, îmi pune mîncarea în pungi și asta e foarte plăcut. În timpurile noastre îți sădește în suflet o nădejde".

Administratoarea cantinei „Î.M Piața Centrală", Ana Nina, ne-a spus că beneficiarii sînt pensionari și salariații din piață. Ea a menționat că beneficiarii au un meniu diferit și bogat în calorii. „Felul întîi, de exemplu, se dă supă cu fasole, borș roșu, supă cu tăieței. Felul doi este carne de vită, pește, carne de pui, chiflă, biscuiți", explică administratoarea. Aceasta afirmă că fructe nu se dau pentru că oamenii nu și le-ar dori: „Mai degrabă legume preferă, decît fructele".

Potrivit asistentei sociale de la cantina socială de pe teritoriul Pieței Centrale din Chișinău, Ana Cotovici, în fiecare lună 60 de persoane trec pragul instituției pentru a se alimenta. „Aproape în fiecare lună sînt diferite persoane, în funcție de cine se înregistrează. Doritori sînt mai mulți de a mînca. Anul trecut au fost 50, anul acesta cu 10 locuri mai mult. Se alege în funcție de venit. Pensia trebuie să fie pînă la 2.000 de lei, nu mai mult", explică aceasta. Ana Cotovici a spus că beneficiarii cantinelor sociale pot deveni pensionarii, familiile vulnerabile și persoanele cu nevoi speciale.

Mese de binefacere

La cantinele sociale ajung să mănînce și persoane altădată apreciate de conducerea țării. Acest lucru îi rușinează pe oameni. Spre exemplu, administratoarea cantinei „Flona", aflată pe șoseaua Hîncești 53, din sectorul Centru, Valentina Vidrașcu, a fost împotrivă inițial ca să discutăm cu beneficarii instituției, susținînd ca „e rușine mare să iei interviu de la oamenii aceștia care au ajuns la limită". „Cei mai mulți dintre ei sînt profesori, doctori. De aceea, nici nu vreau să luați interviu. E umilitor pentru ei. La noi a venit o dată un chirurg care a luat Ordinul Republicii și care a ajuns aici să mănînce", argumentează aceasta.

Vidrașcu precizează că lunar aproape 60 de persoane mănîncă la cantină, subliniind că uneori se organizează și mese de binefacere de către alți oameni. „În fiecare se fac mese de binefacere. Dacă nu îi hrănim, oamenii aceștia ar putea muri de foame".

Administratoarea cantinei „Flona" zice că în afară de cei înscriși la cantină, deseori vin oameni ai străzii, familii cu mulți copiii și cer de mîncare. Am întrebat-o ce face, cum reacționează: „Dacă vine și cere de mîncare, cum poți să nu îi dai un borș sau o pîine? Sau știi că are copil și nu are cu ce să îl hrănească, cum să nu îi dai? Îi spui să se ducă să se înscrie la asistența socială, dar oricum îi dai. Și așa hrănim separat, dar tot Telecentrul nu îl pot hrăni".

Am încercat să discutăm și cu unii oameni care erau în acel moment în cantină. În tot acest timp, administratorea a ținut să fie prin preajma noastră. Maria Alexandrovna luase prînzul şi se pregătea să iasă din încăpere. Ne-a spus că îi place să vină aici pentru că trăieşte aproape şi astfel are un prînz cald asigurat: „Am lucrat toată viaţa sanitară la Spitalul nr. 2 şi cum lucrezi, aşa şi pensia o primeşti. În celelalte două luni este mai greu, copiii sînt departe de casă şi nu mă ajută, dar mă descurc cum pot".

În municipiul Chișinău sînt șase cantine sociale finanțate de către Primărie. Potrivit Nadejdei Mocanu, contabil-șef în cadrul Direcției Generale Asistență Socială, cantinelor sociale le-a fost alocată o sumă de 3.993.600 de lei pentru anul 2016. În urma licitaților, au fost stabilite prețurile prînzurilor calde. Acesta variază de la 20 de lei pînă la 30 de lei. La începutul anului 2015 au fost 2.866 de beneficiari, iar la finele anului numărul persoanelor a crescut pînă la 4.159. Nadejda Mocanu mai susține că anul trecut Primăria a alocat aceiași sumă de bani, dar s-au cheltuit cu 20.000 de lei mai puțin.