16 june 2020, 11:33 Health 7744

Afecţiunile glandei tiroide: semnele care indică boala

Glanda tiroidă este situată pe linia mediană a gîtului, în jumatătea inferioară. Este un organ mic, care nu depăşeşte 20 grame.

Cu toate acestea, hormonii pe care îi secretă sunt esenţiali pentru creştere şi metabolism, avînd un impact direct asupra tuturor funcţiilor corpului uman, cum ar fi frecvenţa cardiacă, nivelul colesterolului, greutatea corporală, energia, contracţia musculară şi relaxarea, textura pielii şi părului, motilitatea intestinală, fertilitatea, memoria şi dispozitia.

Hipotiroidism sau hipertiroidism

”Tulburările tiroidiene sunt de 4 pînă la 7 ori mai frecvente la femei decît la bărbaţi. Una din 8 femei va dezvolta, de a lungul vieţii, o afecţiune tiroidiană, iar mai mult de jumătate (60%) dintre persoanele afectate de boli ale tiroidei nu conştientizează prezenţa afecţiunii”, explică dr. Liliana Faur, medic specialist endocrinolog, pentru Ce se întîmplă, doctore?

Tiroida poate suferi modificări funcţionale, astfel încît vorbim de hipotiroidism cînd există o insuficientă eliberare de hormoni tiroidieni sau hipertiroidism, în cazul punerii în circulaţie  a unei cantităţi excesive de hormoni tiroidieni. Modificările structurale vizează creşterea globală în dimensiuni, denumită guşă, sau prezenţa de noduli tiroidieni.  Guşa nu este întotdeauna sinonimă cu boala, deoarece mărirea tiroidei poate fi cauzată şi de condiţii fiziologice precum pubertatea şi sarcina.

”Cauzele afecţiunilor tiroidiene sunt în mare parte necunoscute. Datorită consumului actual de sare şi pîine iodată, deficienţa de iod este mai rară printre cauzele bolii tiroidiene, comparativ cu anii precedenţi.

Cele mai frecvente cauze ale disfuncţiei tiroidiene sunt bolile autoimune. Afecţiunile autoimune sunt cauzate de proteine ​​anormale (numite "anticorpi") şi de celule albe din sînge care stimuleaza sau  deteriorează glanda tiroidă.

Boala Graves Basedow sau Tiroidita Hashimoto sunt două exemple. Prima afectează aproximativ 1 din 100 de persoane, în timp ce a doua este mai frecventă (prevalenţa acesteia creşte odată cu vîrsta)”, explică medicul.

Dacă nu sunt diagnosticate, tulburările glandei tiroide pot provoca boli cardiovasculare, osteoporoză, infertilitate, iar la copii la subdezvoltarea sistemului nervos şi osos. Femeile însărcinate nediagnosticate sau insuficient tratate pentru afecţiunile tiroidei, prezintă risc crescut pentru avort, naştere prematură, malformaţii ale fătului.

Ce investigaţii se recomandă

”Fiecare persoană se poate prezenta diferit, în funcţie de gradul de severitate al deficitului sau excesului  hormonal, de la manifestări nespecifice, instalate insidios, abia perceptibile, la un tablou clinic care îţi permite punerea unui diagnostic de la intrarea in cabinet. Printre manifestările hipotiroidismului, adică deficitului de hormoni tiroidieni, la adult se numără:

• creşterea în greutate inexplicabilă sau incapacitatea de a pierde în greutate
• intoleranţa la temperaturi scăzute, piele uscată, aspră
• păr şi unghii fragile
• perioade menstruale neregulate sau sîngerări menstruale abundente
• depresie
• scăderea libidoului
• constipaţie
• oboseală inexplicabilă
• somnolenţă
• problemele de memorie

La copii mai apar tulburări de creştere şi pubertate întîrziată. Multe persoane cu hipotiroidism au, în combinaţie, colesterol ridicat, anemie. Excesul de hormoni tiroidieni (hipertiroidismul), are ca rezultat simptome precum: bătăi puternice şi rapide ale inimii, tremor, slăbiciune musculară, pierdere în greutate, în pofida apetitului crescut, agitaţie, anxietate şi insomnie, transpiraţii abundente şi intoleranţă la căldură, modificări la nivelul ochilor”, arată specialistul.

De cele mai multe ori, simptomatologia tiroidiană apare treptat, iar dispariţia acesteia poate dura ceva timp după începerea tratamentului.

”Confirmarea afecţiunilor tiroidiene se face prin analize de laborator (de sînge): dozarea TSH, freeT4 (tiroxina liberă), prezenţa anticorpilor specifici; ultrasonografie, puncţie-biopsie cu ac fin, rar scintigrafie tiroidiană, computer tomograf sau RMN”, explică dr. Faur.

Ecografia tiroidiană poate determina cu acurateţe mărimea, forma glandei, precum şi prezenţa şi caracteristicile nodulilor. Anumite trăsături ale nodulilor tiroidieni evidenţiate prin ultrasunete pot furniza date suplimentare privind riscul malignităţii.

Biopsia tiroidiană, examinarea de diagnostic de primă alegere la pacienţii cu noduli tiroidieni, este frecvent utilizată.

Cum se tratează afecţiunile tiroidei

”Majoritatea afecţiunilor tiroidiene pot fi tratate. Tratamentul medicamentos este, de multe ori de lungă durată, chiar pentru toată viaţa. Acesta se face prin înlocuirea cantităţii de hormon pe care tiroida nu îl mai produce, pentru a aduce nivelurile hormonale (T4 şi TSH ), la valori normale, în cazul unui deficit (hipotiroidism) sau prin blocarea hormonilor secretaţi în exces prin antitiroidiene de sinteză, în hipertiroidism. Afecţiunile structurale, precum guşa voluminoasă, nodulară cu fenomene de compresiune locală, nodulii suspecţi ecografic sau maligni la examenul de biopsie se îndepărteaza chirurgical”, precizează medicul.

Pacienţii cu boală tiroidiană trebuie urmăriţi pe toată durata vieţii. Cei care cred că sunt complet vindecaţi ar trebui să discute cu medicul lor de familie sau specialistul endocrinolog despre necesitatea continuării tratamentului.

Cînd trebuie să mergem la endocrinolog

”Atunci cînd simţim că suntem obosiţi fără motiv, sau sunt prezente semne precum piele uscată, aspră, infiltrată,  paloare, umflarea feţei, îngroşarea vocii, căderea părului, constipaţie, tulburări ale ciclului menstrual, tulburări de concentrare este necesară o vizită la medic!”, atenţionează dr. Faur.

Persoanele care au suferit o intervenţie chirurgicală la nivelul tiroidei sau au urmat tratament cu iod radioactiv, sau urmează tratament cu antitiroidiene de sinteză vor necesita monitorizare periodică.

”De asemenea, pacienţii care au urmat radioterapie în zona capului , a gîtului, a zonei toracice superioare (cel mai adesea datorită unor afecţiuni oncologice în sfera ORL, zona mamară), vor necesita evaluare şi monitorizare endocrinolgică, deoarece în timp pot dezvolta hipotiroidism.

Colesterolul mărit poate fi cauzat de lipsa hormonilor tiroidieni. Dacă exista pierdere în greutate inexplicabilă, bătăi rapide ale inimii, transpiraţii neobişnuite, umflături la nivelul gîtului sau alte simptome asociate hipertiroidismului menţionate mai sus, ceva se întîmplă. Dacă o persoană a fost tratată pentru hipertiroidism sau este în curs de tratament ar trebui să fie monitorizată în mod regulat”, completează specialistul.