04 september 2024, 15:00 Sport 1327

Istoria dezvoltării atleticii ușoare moldovenești

Atletica ușoară este numită regina sporturilor și acest lucru nu este întîmplător.

Din cele mai vechi timpuri, exercițiile fizice și competițiile sportive au fost parte integrantă a vieții cotidiene a moldovenilor. Ele erau organizate în timpul festivalurilor și sărbătorilor populare. La mijlocul anilor 20 ai secolului trecut, în orașele și raioanele din Republica Autonomă Moldovenească din fostul stat unional, s-au născut treptat multe genuri de sport, inclusiv atletica ușoară.

În 1927, în programul primei Spartachiade moldovenești au fost incluse și competiții de atletism. În 1932, la Tiraspol, au devenit populare cluburile de atletică ușoară pentru amatori, inițiate de L. Pșenițki, V. Morev, soții Sudakov și Grișin. În acea perioadă, la proba de alergare la 100 de metri, Leonid Pșenițki a prezentat cel mai bun rezultat - 11,7 secunde.

În 1935, la prima Spartachiadă republicană a elevilor au participat atleți din șase districte. La aruncarea greutății, cîștigătorii A. Pașkovski și N. Navalișin au obținut rezultate de 47 m. 95 cm. și, respectiv, 44 m. 90 cm., care au depășit recordurile printre juniori în Ucraina. În același an, echipa națională a orașelor din RASSM la atletism a avut o prestație de succes într-un meci amical între orașele Vinnița și Cernigov.

În 1936, la Tiraspol a fost deschisă o școală sportivă de atletism pentru copii. Pentru a populariza în masă atletismul, au fost deschise stadioane sportive în Tiraspol, Kotovsk, Balta și Ananievo.

Antrenor emerit al RSSM, Nikolai Kureno, în 1980. Fotografie din arhiva M. Șimanovskaia

Marele Război pentru Apărarea Patriei a avut consecințe grele asupra dezvoltării ulterioare a atletismului. Un ajutor esențial în dezvoltarea atletismului în Moldova l-au acordat specialiștii acestui gen de sport din republicile frățești ale Uniunii. Astfel, în 1944, după eliberarea Tiraspolului, N. Kurenoi, absolvent al Institutului de Cultură Fizică din Harkov, a devenit președintele Comitetului de Cultură Fizică din Tiraspol, iar în luna septembrie a aceluiași an a fost invitat la Chișinău pentru a lucra în calitate de șef al Departamentului de Cultură Fizică și Sport al Comitetului Republican al Moldovei. Împreună cu el, asistență în dezvoltarea atletismului au oferit: V. Pravovski, V. Pșenețchi, A. Maslovski, V. Polonski, M. Skridonenco, I. Delazari. Toți aceștia, pentru acea perioadă au prezentat rezultate bune în competițiile de atletism.

În 1945, peste 130 de mii de fete și băieți moldoveni au participat la cursele de atletică ușoară. Atletismul a început să fie cultivat în toate orașele și raioanele din republică. Astfel, în 1945, la Chișinău a fost deschisă școala tehnică de cultură fizică, iar în 1950 - facultatea de educație fizică a Institutului pedagogic din Chișinău. Aceste instituții de învățămînt sportiv au început în mod activ să educe atleți. Progresul atleticii ușoare în republică pînă în anii '80 ai secolului trecut a fost promovat de societățile sportive "Moldova", "Dinamo", "Rezervele Muncii", "Lokomotiv". În republică au fost deschise 30 de școli sportive pentru tineret și două școli de înaltă măiestrie, unde existau secții de atletică ușoară.

Nikolai Kurennoi - campion și deținător al recordurilor din MSSR la suliță, disc și aruncarea greutății. Fotografie din arhiva lui M. Shimanovskaya

În anii postbelici, în campionatele republicii la atletism, cîștigătorii și deținătorii recordurilor republicii au fost: N. Kurenoi (aruncarea suliței 52 m. 30 cm., disc, aruncarea greutății), M. Skridonenko (aruncarea discului 34 m. 71 cm.), A. Maslavski (săritura în lungime 6 m. 71 cm.).

Sportivii moldoveni de atletism au obținut în continuare rezultate bune pe arena Uniunii Sovietice. Astfel, echipa națională a republicii formată din M. Gertsenshtein, A. Camencian, I. Motornîi, V. Zaițev pentru prima dată a participat la competițiile Uniunii la proba de maraton pe traseul Tarasovka-Moscova. Măiestria atleților moldoveni creștea constant. În 1948, eleva antrenorului N. Kureneni, Maria Scridonenco, pentru prima dată în Moldova a îndeplinit normativul maestrului sportului URSS la aruncarea discului, obținînd rezultatul de 42 m. 95 cm. În aceiași ani au început să obțină rezultate înalte cei mai buni în atleți din Moldova N. Skvortsov, N. Nikolaeva, A. Erohin, I. Delazari, M. Gerinshtein, V. Podolenco.

Prima spartachiadă de vară a popoarelor URSS din 1956 a desoperit o întreagă constelație de atleți talentați ai republicii. Iată numele lor: V. Maslovskaia, O. Macovei, L. Cucer, M. Donis, A. Krivoșeev, T. Grigorieva, A. Smericinskii, M. Suhorucov. Această spartachiadă a oferit un bilet spre sportul mare și altor atleți. Printre ei - G. Kasanov, I. Arhilei, V. Losev, V. Kosov, I. Kilienko, I. Kovalciuk, V. Cuțik, R. Guseva, A. Ovseenko, A. Bondar, P. Prutean. În 1958, fiind în componednța echipei naționale a URSS la Campionatul European de Atletism de la Stockholm, V. Maslovskaia a cîștigat medalia de aur în proba de ștafetă 4x100 metri.

Valentina Maslovskaia

Anul 1960 a fost unul destul de reușit pentru atletismul moldovenesc, cînd la Jocurile Olimpice de la Roma au concurat doi atleți moldoveni - sprinterii Valentina Maslovskaia și Gusman Casanov.

Gusman Casanov

În timpul pregătirii pentru începerea celei de-a IV-a Spartachiade a popoarelor URSS, rezultate impresionante au obținut un grup mare de tineri atleți din republică. Printre aceștia se numără: G. Vdovin, Iu. Kașvceev, L. Podeiskaya, V. Belan, L. Vîgodman, N. Razdaibelin, V. Zverianskaia, S. Dreval-Doljenko, V. Kolesnicenko, V. Melnikov, G. Sosnovskaia, V. Misșn, V. Azarov.

Atleții înalt calificați din republică au fost crescuți de îndrumătorii lor - antrenorii emeriți ai RSSM V. Homenko, V. Dolgin, A. Kurenoi, A. Slivko, P. Levcenko, antrenorii L. Cucer, A. Negru, I. Arhilei, A. Falco, E. Alekseev, V. Smagin, P. Șestac, N. Sanalatii.

La Jocurile Olimpice de la Ciudad de Mexico din 1968, a participat Victor Bolșov, atletul moldovean din echipa națională a URSS, maestru emerit al sportului, săritor în înălțime. Timp de mulți ani el a fost cîștigător și premiant al tuturor competițiilor unionale și internaționale.

Maestru emerit al sportului la aruncarea greutății, atleta moldoveancă Svetlana Doljenko-Kracevskaia a participat la Jocurile Olimpice de la Munchen, Montreal și Moscova. La Jocurile celei de-a XXII-a Olimpiade de la Moscova, ea a cîștigat medalia de argint pentru locul doi la aruncarea greutății.

Veterani ai atletismului, antrenori de frunte ai RSS Moldovenească. Fotografie din arhiva M. Șimanovskaia

Mîndria atleticii ușoare a republicii sînt olimpicii noștri Gusman Kasanov, Valentina Maslovskaia-Bolșova, Victor Bolșov, Svetlana Doljenko-Kracevskaia, care au evoluat cu încredere la multe competiții internaționale și la Jocurile Olimpice!

Marina Șimanovskaia