|
Focul olimpic în Moldova – amintirile atleţilor moldoveni (Foto)
În perioada 5-7 iulie 1980 – cu exact 40 de ani în urmă – focul olimpic aprins pe pămîntul Eladei a fost întâmpinat pe pământul Moldovei. Veteranii sportului, dar şi toţi cei care au avut şansa de a participa la ştafeta focului olimpic ce a trecut pe meleagurile noastre, au rămas cu impresii de neuitat despre acest eveniment istoric.
După ce şi-a început călătoria pe muntele Olimp în Grecia, focul olimpic a parcurs 4992 km până în capitala ediţiei a XXII-a a Jocurilor olimpice de vară 1980, oraşul Moscova, dintre care 368 km pe teritoriul ţării noastre.
„Cu toţii simţeam un avânt emoţional foarte înalt şi implicarea noastră într-un eveniment care era în atenţia întregii lumi" – îşi aminteşte Anatolie Balan, preşedintele Federaţiei de Atletism din Republica Moldova, care în 1980 a ţinut în numele sportivilor moldoveni discursul de salut la întâlnirea focului olimpic pe principala piaţă a ţării.
Au cîştigat dreptul de a alerga o etapă din ştafetă cu torţa olimpică în mînă cei mai buni sportivi, veteranii sportului, reprezentanţii diferitor asociaţii din toate oraşele şi raioanele republicii. Pe tot traseul focului olimpic, alergătorii purtători ai făcliei erau întâmpinaţi de locuitorii satelor şi oraşelor Moldovei.
În cadrul primei etape, la punctul de trecere a frontierei de la Leuşeni, focul olimpic a fost preluat de atletul legendar, campionul olimpic Petru Bolotnicov.
Atleţii, datorită pregătirii lor speciale, au contribuit la menţinerea evenimentului în limitele de timp date. Contribuţia lor a dat culoare ştafetei şi a atras privirile a mii şi mii de oameni care au ieşit să întîmpine simbolul Jocurilor olimpice.
Aprinderea focului în cupa simbolică instalată în principala piaţă a ţării din Chişinău i-a fost încredinţată maestrului emerit al sportului, participant la Jocurile olimpice din Roma (1961) şi Mexico (1968), Victor Bolşov.
Privilegiul de a duce focul olimpic pe diferite segmente de traseu l-au obţinut atleţii şi antrenorii de top din ţară Anatolii Mamontov, multiplu campion şi recordman al URSS la proba 1500m, Alexandru Gancenco, Alexandru Golub, Leonid Cucer, Ion Baibarac, Anatolie Popuşoi, Dmitrii Carastoianov şi mulţi alţii.
„Am rămas cu cele mai frumoase amintiri despre acele zile, cînd ne-am simţit realmente participanţi la un eveniment de importanţă mondială. Prin mîinile noastre a trecut focul olimpic şi acest lucru nu poate fi uitat. Ca amintire, ne-au rămas făclia olimpică şi uniforma în care am alergat" – relatează Alexandru Gancenco, antrenorul principal al Federaţiei de Atletism din Republica Moldova, maestru al sportului la proba de 100m.
Pentru atletismul moldovenesc, anul 1980 mai este memorabil prin faptul că unul dintre reprezentanţii ei cei mai de seamă, decatlonistul Valerii Kacianov a obţinut dreptul de a participa la Jocurile olimpice de la Moscova. Păcat că acest sportiv cu capacităţi unice, fiind foarte aproape de medalia olimpică, a fost nevoit să iasă din concurs din cauza unei traume.
Tot la Olimpiada de la Moscova, discipola atletismului din Moldova Svetlana Kracevskaia (Doljenko), care şi-a început drumul spre piedestalul olimpic în Chişinău, a cucerit medalia de argint la proba aruncarea greutăţii.
Timpul se scurge implacabil şi iată că au trecut deja 40 de ani de la acel an memorabil. La toate ediţiile Jocurilor olimpice la care Republica Moldova a participat ca ţară independentă, atleţii au constituit întotdeauna majoritatea în delegaţiile olimpice naţionale.
Astăzi atletismul, ca şi sportul în general, trece prin vremuri dificile. Majoritatea campionatelor internaţionale au fost anulate sau amînate, chiar şi Jocurile olimpice de la Tokyo fiind reprogramate pentru anul 2021.
În aceste condiţii, este important să susţinem atleţii noştri, ca şi pe reprezentanţii celorlalte sporturi, pentru ca ei să-şi poată continua perfecţionarea măiestriei sportive şi să ne dea speranţa că numele lor şi, drept urmare, numele Republicii Moldova, vor continua să fie pronunţate pe arena internaţională.
Fie ca aceste rînduri să reprezinte un sprijin pentru sportivii actuali şi o exprimare de recunoştinţă pentru cei care cu 40 de ani în urmă au dus focul olimpic cu mândrie pe meleagurile ţării noastre.
Eugeniu Gorceag
Maestru al sportului la atletism
Source:
- Голосование диаспоры: запретить или отрегулировать?
- Еще несколько молдаван вернулись домой из Ливана
- В Кишиневе состоится грандиозный концерт Константина Московича, Тамары Гвердцители и группы ABBORN ©
- Правительство усиливает специальную защиту детей от вывоза за границу и незаконного удержания
- В Румынии идет снег: в некоторых местах толщина снежного покрова достигла 20 см
- Объявлено предупреждение о поездках в Болгарию
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1770
- Populația:
- 3540 locuitori
Corotna este este un sat şi comună din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Corotna este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 22 km de orașul Slobozia și la 111 km de Chișinău. Populaţia satului Corotna alcătuia 3540 de oameni în anul 2002. Satul Corotna a fost menționat documentar în anul 1770.
Comments
(0)