07 march 2018, 11:20 Sport 9159

Campionatul mondial, 2 iulie

În ziua cu încă două spectaculoase ortimi de finală, Brazilia — Mexic 2-0 și Belgia — Japonia 3-2, selecționatele mai bine cotate au confirmat avansurile, deși nu le-a fost deloc ușor.

Brazilia — Mexic promitea să fie un festival al fotbalului latino-american în două variante interpretative. Și, în mare parte, a fost. Seleção pornea cu prima șansă și, posibil, pentru a întoarce destinul cu fața spre ei, adversarii au recurs la un gest mai puțin tradițional. Chichiarito, Salcedo și Layún s-au vopsit blonzi, ceea ce pentru multă lume, mai ales în coodronatele noastre geografice, nu a mirosit a bine. 

Oricum, "Aztecii" au început mai incisiv, dar pentacampionii mondiali au preluat inițiativa, alegînd să iuțească jocul cum numai ajungeau la careu. Care avea să fie formula succesului — asaltul în toate legea sau suita replicilor tăioase? Asta era întrebarea esențală.

Omul cu răspunsul a fost nimeni altul decât Neymar, în debutul reprizei secunde. Moment după care portarul centro-americanilor, Guillermo Ochoa, a făcut posibilul și imposibilul ca scorul să nu crească... Doar până în minutul 88 cînd Neymar, în pofida intervenției disperate a bravului goalkeeper, a pasat decisiv la Roberto Firmino.

Mexicanii care au învățat să-i bată pe brazilieni la turneele juniorilor, nu au reușit să facă același lucru la Mondialele seniorilor. Nici să înscrie, la acest nivel, vreun gol pe durata celor 4 întălniri cu adversarul lor de coșmar.

Belgia — Japonia a fost optimea de la care nu s-a așteptat prea mult. Poate — o dovadă în sensul că "Diavolii roșii", într-adevăr, costă cît au afișat. Dar, după 3 victorii consecutive, li s-a întîmplat o mică criză de metodă. Iar niponii, după ce le-au promis suporterilor să "spele rușinea" insipidului și pragmaticului final de partidă cu Polonia, au ridicat la superlativ toate caracteristicile stilului lor de joc. Succesiunea rapidă a evenimentelor pe teren nu ia- lăsat publicului timp pentru plictis. Doar golurile tot întîrziau să vină. A fost nevoie de 50 de minute pentru ca să fie învins... Thibaut Courtois. Peste vreo 300 de secunde — încâ un gol în aceeași poartă! Criza belgienilor începea să semene cu un început de catastrofă.

Două modificări în componența europenilor ținteau schimbarea cursului evenimentelor în ultimul sfert al meciului. Repede a venit și primul succes, destul de norocos, pe greșeala de plasament a portarului. A fost semnalul "Deșteptă-te, flamandule!". Trec alte 5 minute, și Marouane Fellaini, abia apărut pe teren, face ca scorul să fie 2-2! Într-o partidă care, amintim, nu prea promitea spectacol. Dar lucrurile nu se putea opri aici. Deznădămîntul așa sau altfel, era o iminență.

Dar nu avea să fie amînat pentru prelungirile pe cale de a fi dictate, pentru a treia oară, în meciurile din optimi. Totul s-a rezolvat în ultimul minut, în care un alt belgian trimis de antrenor în vîltoare luptei, Nacer Chadli, a smuls victoria!