18 november 2014, 14:23 Kaleidoscope 13810

Oceanele Pămîntului se vor evapora peste 300 de ani

Foto: romanian.ruvr.ru

Organizaţia Meteorologică Mondială (WMO) a constatat că anul ce se încheie are toate şansele să nimerească în topul celor mai călduroşi 10 ani de la începutul monitorizării climei: în perioada ianuarie-septembrie, temperatura medie a depăşit cu 0,5 grade valorile medii de temperaturi din perioada 1961-1990 (14,2 grade). Secretarul general al WMO, Michel Jarraud, a atras atenţia asupra creşterii în atmosferă a concentraţiei de gaze de seră şi a adăugat: „Ne aşteaptă un viitor foarte cald".

În a doua jumătate a sec. XXI, căldura anormală va deveni un fenomen obişnuit şi va cuprinde 60% din suprafaţa Pămîntului. Ceea ce nu se va arde, se va scufunda. Potrivit ONU, nivelul global al mării creşte cu un ritm mediu de 3,2 milimetri pe an, de două ori mai rapid decît cel înregistrat în secolul trecut. Recent, revista National Geografic a publicat prognoza schimbărilor aspectului geografic al planetei. Dacă în urma încălzirii globale se vor topi gheţarii polari, aproape toate zonele de coastă, unde locuieşte o mare parte din populaţia lumii, se vor afla sub apa care va fi lipsită de viaţă, la fel ca şi cu 3,5 miliarde de ani în urmă.

„Nu vor dispărea verigile lanţului naturii care sînt răspîndite peste tot, ci cele care se află la limita de supravieţuire. De exemplu, circa 90% din dioxidul de carbon din atmosferă este emis de circa 80% de tipuri de plancton. Aceste specii depind foarte mult de temperatura şi aciditatea apei. Schimbările acestor parametri vor provoca moartea planctonului. Noi nu vom observa dispariţia acestor specii, cu toate că urmările acestui proces sînt foarte serioase".

Una din cauzele principale ale epuizării oceanelor este pescuitul în cantităţi enorme. Potrivit unor date, în comparaţie cu anul 1950 populaţia de peşti mari (ton, marlin, cod, paltus) s-a redus cu 90%. Flotele de pescuit au început să pescuiască sardine mai mici, anşoa şi hering care se hrănesc cu plancton. Extragerea unei verigi importante din lanţul alimentar subminează întregul ecosistem.

Activitatea omului schimbă compoziţia chimică a apei. Aciditatea apei creşte, prin urmare, se reduce concentraţia de carbonat de calciu, elementul cheie pentru scheletele peştilor, scoici, corali, plancton şi multe alte organisme marine.

Însă cel mai grav lucru este că vom avea un ecosistem oceanic primitiv, consideră Aleksei Karnauhov: „Dacă nu vom limita consumul de resurse naturale, inclusiv de hidrocarburi, oceanele, pur şi simplu, se vor evapora. Acest lucru se va întîmpla peste 300 de ani. Ca atare, marea nu va mai exista. Încălzirea globală va trece într-o etapă ireversibilă a catastrofei legate de gazele de seră. Pămîntul se va transforma într-o planetă asemănătoare cu Venus, pe suprafaţa căreia viaţa, sub forma cu care noi sîntem obişnuiţi, va fi imposibilă".

Într-un cuvînt, situaţia ecologică actuală începe să influenţeze în mod direct viaţa fiecărui om. Din punctul de vedere al oamenilor de ştiinţă, schimbările climatului sînt ciclice, concentraţia de dioxid de carbon în atmosferă ba creşte, ba scade şi trebuie să intre în funcţiune un mecanism invers. Însă nimeni nu poate spune cînd se vor întîmpla toate acestea şi care vor fi urmările.