Inteligenţa umană se află într-un declin lent?

În pofida progreselor făcute de omenire de-a lungul ultimilor zeci sau chiar sute de ani, unii experţi sînt de părere că oamenii îşi pierd capacităţile cognitive şi devin mai instabili emoţional, relatează un articol apărut în LiveScience.

Gerald Crabtree, genetician la Universitatea Stanford, este de părere că declinul nostru intelectual este strîns legat de mutaţiile genetice negative. Potrivit Crabtree, capacităţile noastre cognitive şi emoţionale sînt alimentate şi determinate de efortul combinat a mii de gene, ceea ce face ca, în cazul foarte probabil al apariţiei unei mutaţii în oricare dintre aceste gene, inteligenţa sau stabilitatea emoţională să fie afectate negativ.

"Pariez că dacă un cetăţean obişnuit din Atena anului 1.000 î.H. ar apărea dintr-o dată în mijlocul nostru, el (ea) ar fi printre cele mai străluciţi şi mai activi intelectual colegi sau prieteni de-ai noştri, cu o memorie bună, o gamă largă de idei şi o idee clară despre problemele importante. În plus, mi-aş dori să cred că ar fi printre cele mai stabili emoţional prieteni sau colegi de-ai noştri ", scrie geneticianul la începutul unui articol publicat în revista ştiinţifică Trends in Genetics.

În plus, geneticianul explică că persoanele cu anumite mutaţii genetice nefaste beneficiază de o şansă mai mare ca niciodată de a supravieţui şi de a trăi printre cei "puternici". Teoria lui Darwin - explică acesta - este mai puţin aplicabilă în societatea de astăzi, şi prin urmare, cei cu gene bune nu vor domina neapărat în societate aşa cum se întîmpla în trecut.

Sînt genele principalul motiv pentru declinul cognitiv al rasei umane? Dacă oamenilor le lipseşte inteligenţa într-o măsură mai mare decît în trecut, identificarea cauzelor este importantă. Una dintre cauze pare să stea în regimul nostru alimentar.

Cercetătorii de la Harvard au descoperit că o substanţă prezentă în mod agresiv în apă, fluorura, contribuie la scăderea IQ-ului, iar rezultatele, publicate în cunoscuta revistă, Environmental Health Perspectives, sprijină ipoteza unor efecte adverse la expunerea cu fluoridă pentru dezvoltarea neurologică a copiilor.

De asemenea, un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, a constatat că pesticidele sînt responsabile pentru schimbări de durată în structura generală a creierului - modificări legate de niveluri mai scăzute de informaţii şi de scăderea funcţiilor cognitive. Mai exact, cercetătorii au descoperit că un pesticid cunoscut sub numele de "clorpirifos" (CPF) este legat de prezenţa unor "anomalii semnificative", chiar şi la niveluri scăzute de expunere.

Într-un alt studiu la care au participat 14.000 copii, cercetătorii britanici au descoperit legătura dintre alimentele procesate şi un IQ redus. Potrivit acestora, dacă un copil consumă alimente procesate de la vîrsta de 3 ani, declinul IQ-ului ar putea începe în următorii cinci ani. Studiul a constatat totodată că pînă la vîrsta de 8 ani, copiii care au mîncat alimente procesate de la 3 ani suferiseră deja un declin al IQ-ului. Dimpotrivă, copiii care primesc o dietă bogată în nutrienţi, incluzînd consumul de fructe şi legume, şi-au crescut IQ-ul pe o perioadă de 3 ani