Emir Kusturica: În prezent, lumea este plină de păgîni high-tech
Corespondentul ruvr.ru s-a întîlnit cu Emir Kusturica de cîteva ori în casa lui din Mokra Gora. Emir are o imagine neobişnuită asupra lumii, el cugetă foarte interesant despre oamenii contemporani, despre relaţiile dintre cultura occidentală şi spiritualitatea slavă.
Konstantin Kacialin: De ce în creaţia dumneavoastră încercaţi să spuneţi oamenilor adevărul, uneori chiar şi neplăcut?
Emir Kusturica: La început, filmele le făceam într-aşa fel încît să nu-mi fie ruşine de părinţi, de profesori. Nu m-am gîndit niciodată că pentru ele voi primi premiul Oscar, Palme d’Or la Cannes. Pur şi simplu am făcut filme bune pentru oameni. Sînt convins că dacă la începutul carierei mele cinematografice mi-aş fi propus să fac un film care să fie premiat, nu aş fi reuşit nimic în viaţă. Am avut principii morale, mi-am propus să spun oamenilor adevărul. De aceea, în prezent sînt cunoscut şi filmele mele sînt vizionate în întreaga lume. Viaţa oamenilor, civilizaţia nu se pot dezvolta fără idei puternice. Apartamentul, maşina, banii, o viaţă bună, toate acestea nu sînt rele. Ele devin false în momentul în care devin scopul întregii vieţi. Fiecare dintre noi trebuie să aibă un scop în viaţă. Dacă lucrurile devin scopul principal al vieţii nu iese nimic bun. Astfel, nu ajungi la nimic. Trebuie să existe o idee principală, un ţel principal care ne conduce viaţa, ne conduce spiritual. Trebuie să stabileşti obiectivul tău, să-ţi alegi calea. Numai atunci putem primi ceea ce dorim. Ideea ne va conduce la rezultate. Un om bogat poate fi bun. Însă dacă el îşi construieşte viaţa astfel, încît să devină bogat, viaţa lui n-are nici un sens. Tot ce are un substrat spiritual duce la faptul că omul îşi atinge scopul pozitiv. Dacă totul este întors cu picioarele în sus, este greu să atingi rezultate bune”.
Konstantin Kacialin: Tehnologiile moderne, Internetul acaparează tot mai mult oamenii. Fiecare dintre noi se află sub controlul „Big Brother” cu toate că nu realizăm acest lucru. Ne transformăm în roboţi care, în final, îşi vor pierde spiritualitatea şi individualitatea?
Emir Kusturica: În prezent, lumea este plină de păgîni high-tech. Acest păgînism nu aduce folos omenirii. Omul se află sub controlul permanent al tehnologiilor, sînt controlate mintea şi părţi ale corpului. Tot ce se întîmplă cu noi este accesibil tehnologiilor moderne. Noi nu putem afirma că, în prezent, omul este mai bun decît în epoca Renaşterii. Noi nu putem afirma că oamenii din epoca revoluţiilor industriale sînt mai bune sau mai rele decît oamenii high-tech din ziua de astăzi. Oamenii contemporani sînt lipsiţi de un ghid spiritual. Le-au rămas intenţii nu tocmai bune, unii vor să-i domine pe alţii, să-i înrobească. Ce oferă omului Dumnezeu? El îi oferă un caracter unic care se nivelează în lumea contemporană. Omul este împărţit nu în două părţi, ci în cîteva”.
Omul high-tech este atras mai mult de viaţa biologică decît de cea spirituală. El este interesat doar de valorile materiale, este un păgîn al tehnologiilor. Acest păgîn se opune omului dumnezeiesc de care spunea Dostoievski. Americanii au efectuat un studiu foarte interesant. Ei l-au ales pe cel mai bun scriitor din toate timpurile. Pe primul loc se află Lev Tolstoi. Dostoievski nu este pe listă. Pe oameni îi deranjează ideile profunde ale lui Fiodor Dostoievski despre sufletul uman. Eu nu vreau să spun nimic rău despre Tolstoi, însă în faţa lui Dostoievski descoperim sufletul omului, posibilităţile lui nesecate. El discută cu noi şi astăzi, într-o limbă contemporană necesară tuturor. El cheamă la spiritualitate. Păgînul high-tech modern este mai potrivit, el este un consumator şi nu pune multe întrebări. El îşi pierde individualitatea, el devine o parte a mulţimii controlate. El nu are suflet. În prezent, majoritatea sîrbilor şi a ruşilor se transformă în high-tech-ul păgînilor, copiază mostre ale culturii occidentale, nu cele mai bune. Există multe lucruri interesante, însă tineretul alege ce este mai rău, păgînismul high-tech-ului. Eu sper că şi în Occident vor avea loc mari schimbări, nu se poate trăi fără spiritualitate.
Konstantin Kacialin: Vizitaţi deseori Rusia, aveţi aici mulţi prieteni. Ce este comun între sîrbi şi ruşi? De ce ţările noastre au trecut prin atît de multe tragedii în sec. XX? De ce trecem prin atîtea suferinţe?
Emir Kusturica: Popoarele din ţările noastre au trecut prin multe tragedii. Rusia este o ţară la care au tînjit întotdeauna invadatorii, de la Napoleon şi pînă la Hitler. Statul vostru cu suprafeţe enorme şi este bogat în resurse naturale a fost întotdeauna rîvnit de cei ce au venit cu războaie. Suferinţa popoarelor Rusiei este o mare enigmă istorică. Trebuie oare să sufere atît de mult poporul rus? El a suferit, într-adevăr, atît cît n-a suferit niciunul din popoarele de pe planetă. Serbia a trecut şi ea prin destule tragedii. Noi am pierdut două treimi din populaţia aptă de muncă. Dacă nu ar fi fost Primul Război Mondial, populaţia Serbiei ar fi fost de 40 de milioane de oameni, şi nu de 9. Circumstanţele istorice ne atrag încontinuu în aceste tragedii, în aceste războaie.
Alte popoare slave au reuşit să se adapteze la circumstanţele istorice. Cehii au reuşit să găsească un compromis cu cotropitorii. Naziştii au fost mult mai miloşi cu ei decît cu ruşii sau sîrbii. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, Iugoslavia a nimerit într-o capcană istorică. De acest lucru a profitat Marea Britanie. Sîrbii au ieşit în stradă şi au protestat împotriva lui Hitler, Churchill a ordonat tuturor europenilor să lupte împotriva naziştilor, să-l împiedice pe Hitler să ocupe Europa. Noi l-am ascultat şi pe 27 martie 1941 poporul a ieşit în stradă. Totul a fost organizat de serviciile speciale britanice care îndeplineau ordinul lui Churchill. După aceasta, Hitler a bombardat Iugoslavia. Am fost bombardaţi în permanenţă: de aliaţii din Coaliţia Antihitleristă în 1944 şi de ţările NATO în 1999.
În prezent, lumea este interesată în permanenţă de războaie. Cu toate că în literatură războaiele sînt condamnate, împotriva războaielor se pronunţă majoritatea oamenilor, războaiele moderne s-au transformat în afaceri profitabile. Este o afacere eternă care se gîndeşte numai la modul cum să cîştige bani de pe urma durerii omeneşti. Principala ipocrizie a lumii contemporane sînt oamenii care au organizat războaie şi în acelaşi timp finanţează şi mişcarea antirăzboi. Soarta omenirii se împleteşte într-un nod puternic care nu poate fi dezlegat: de la război la profit, de la profit la un nou război. Astfel se formează capitaluri şi averi enorme. Războaiele contemporane se desfăşoară sub lozinca „Democraţie şi umanism”. Războiul în urma căruia am pierdut Kosovo s-a numit „Înger Milostiv”. Nimeni nu-şi pune principala întrebare: de ce? În Vietnam au murit 4,5 milioane de oameni, în Irak au fost ucişi deja un milion de oameni, în Afganistan mor zilnic oameni şi noi nu vom şti niciodată cifrele adevărate. Asta demonstrează faptul că principala afacere militară este capitalismul. Dacă un înger ar fi coborît din ceruri şi i-ar fi spus lui Bush că niciodată nu va mai fi război, toţi ar fi rămas fără lucru. Războaiele dau un impuls noilor tehnologii, ele îi fac pe oameni să meargă mai departe. Eu sînt împotriva războiului, însă el este o parte integrantă din istoria omenirii şi dezvoltarea ei tragică.
- Голосование диаспоры: запретить или отрегулировать?
- Еще несколько молдаван вернулись домой из Ливана
- В Кишиневе состоится грандиозный концерт Константина Московича, Тамары Гвердцители и группы ABBORN ©
- Правительство усиливает специальную защиту детей от вывоза за границу и незаконного удержания
- В Румынии идет снег: в некоторых местах толщина снежного покрова достигла 20 см
- Объявлено предупреждение о поездках в Болгарию
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1595
- Populația:
- 3609 locuitori
Ţipala este un sat şi comună din raionul Ialoveni. Din componenţa comunei fac parte localităţile Budăi, Ţipala și Bălţaţi. Localitatea se află la distanța de 30 km de orașul Ialoveni și la 32 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 3609 oameni. Satul Ţipala a fost menționat documentar în anul 1595.
Comments
(0)