|
Vocea destinului. Svetlana Burghiu
Această femeie talentată și frumoasă a decedat cu doar cîteva luni înainte de aniversarea sa, pe 7 aprilie a acestui an. Remarcabila cîntăreață de operă Svetlana Paicova-Burghiu a avut o viață frumoasă și extraordinară.
Azi ea ar fi împlinit 75 de ani. Cu ocazia acestei date aniversare, redacția Moldovenii.md vă propune un fragment din articolul Allei Korkina, publicat mai devreme în revista "Russkoe Pole".
Svetlana Burghiu (Paikova) este copilul Victoriei. S-a născut la 3.09.1945 în Krasnoiarsk. A absolvit Institutul de stat de Artă Teatrală ”A. V. Lunacearski” la Moscova (1970) în clasa profesorului G. Aden. A făcut stagiunea în cel mai prestigios teatru de operă din lume – "La Scala" din Milano. După stagiunile în Teatrul Bolșoi din Moscova și în ”La Scala” din Milano, a cîntat pe scena Teatrului moldovenesc de Operă și Balet (1980-1995). În 1992 a devenit laureată al Concursului Internațional din Phenian (RPDC). A evoluat pe scenele din Germania, Finlanda, Italia, precum și pe scena Teatrului Bolșoi, Palatului Congresului de la Kremlin, Sălii cu Orgă din Chișinău. Ea a avut concerte solo și a desfășurat ateliere atît în Republica Moldova, cît și în străinătate.
Soarta a unit-o cu scriitorul și regizorul moldovean Iacob Burghiu la Moscova. În acea perioadă, poeții - Emil Loteanu, Anatol Codru, Nicolae Esinencu, Valeriu Gagiu și mulți tineri scriitori – visau la film, studiau la Moscova la Institutul de Stat de Cinematografie din Rusia. Acolo a învățat și Iacob Burghiu. Și drept rezultat, a apărut filmul moldovenesc - romantic și care vorbea despre oamenii țării sale. Iar Svetlana Paikova, la acea vreme, învăța la Institutul Rus de Artă Teatrală (GITIS) ”A.V. Lunacearski”. Și s-au întîlnit. Frumoasa blondă Svetlana și nu mai puțin impozantul Iacob alcătuiau un cuplu de invidiat. Astfel, această cîntăreață rusă a devenit solistă a Teatrului moldovenesc de Operă și Balet Svetlana Burghiu.
Artista poporului RM, regizoarea de operă Eleonora Constantinova, își amintește de acea perioadă: "regizorul de operă este autorul spectacolului, dirijorul și cîntăreții-interpreți, deși fiecare se consideră principal. Dar autorul definește stilul, ideea principală, umple spectacolul cu viziunea, talentul său. Așa mi-am înțeles eu misiunea cînd am început să creez primul meu spectacol - opera "Evghenii Oneghin". Compozitorul Piotr Ceaikovski a cerut ca opera să fie interpretată de tineri cîntăreți. De aceea m-am uitat atent la tineretul teatral, printre care era și Svetlana Burghiu. Tînără, veselă, fermecătoare, de companie, desigur, ea și-a găsit imediat prieteni, sprijin.
În acest spectacol, ea a interpretat-o pe Olga, ea și Ludmila Aleșina, care era atunci destul de tînără, dar deja cu experiență. Ne-am împrietenit, eram vecine și, în general, eu am susținut întotdeauna tineretul, lui întotdeauna îi este greu, pentru că există o concurență dură în teatru. Orice actor are nevoie de atenție pe care încearcă s-o obțină de la public. Noi aveam în fiecare zi spectacole, iar în zilele de sîmbătă și duminică – cîte două, iar cei care nu erau ocupați, mergeau cu concerte prin republică și în străinătate. O astfel de viață creativă activă îi ținea pe toți în tonus. Svetlana a cîntat în toate spectacolele mele: Olga în "Evghenii Oneghina", Konceakovna în "Cneazul Igor", Mama Curaj în "Markitantka" și Carmen. Ea era muncitoare și dotată cu talent actoricesc. Ea a fost o actriță extraordinară și impecabilă din punct de vedere vocal. A cîntat minunat și în spectacolul pentru copii al compozitorului David Hirschfeld "Copilul și Carlson".
Mezzo-soprano cu o voce profundă și o interpretare pătrunzătoare a partiturilor (vedeta de operă Irina Arhipova a numit vocea sa de argint), ea a fost scînteietoarea, temperamentala Carmen ("Carmen" de G. Bizet), pasionata Konceakovna ("Cneazul Igor" de A. Borodin), grațioasa Lola ("Onoarea rurală" (”Сельская честь”) de P. Mascagni), Madalena ("Rigoletto" de D. Verdi), drăguța Taisia ("Serghei Lazo" de D. Hirschfeld), nu doar a cîntat, ci a jucat rolul fetelor disperate: Komelkova, Ovseanikova în opera "А зори здесь тихие" de K. Molceanova, colorata Mama Curaj ("Markitanka" de S. Cortez).
Maestrul în artă, Ludmila Aga, își amintește: "Îmi amintesc partiturile interpretate perfect - Duneașa în "Mireasa țarului", Olga în "Evghenii Oneghin". O adevărată mezzo-soprano. În teatru erau niște mezzo-soprano minunați. Dar Svetlana avea un dar natural, artisticitate, un aspect fermecător, o voce minunată și o calitatea rară - încrederea în sine.
Începînd cu anii '60 ai secolului trecut, cu teatrul moldovenesc colaborau cei mai renumiți compozitori din Moldova: Vasile Zagorschi, David Hirschfeld, Eduard Lazarev, Eugen Doga, Gheorghe Neaga, Ghenadie Ciobanu, Gheorghe Mustea, compozitorul din Belarus C. Cortez. Aceste spectacole au fost cartea de vizită a Teatrului moldovenesc de Operă și Balet. Teatrul avea interpreți demni și printre ei era tînăra solistă Svetlana Burghiu.
Este surprinzător faptul că Svetlana Burghiu a plecat din teatru pur și simplu ca actriță, fără vreun titlu. Se mai întîmplă. Deși nu a fost supărată de atenția presei.
Despre ea au scris: E. Roșu "Argintul pur" Svetlana Burghiu" ("Tineretul Moldovei", 27.11.1980), V. Malicova "Visele se împlinesc" ("Moldova Sovietică", 18.04.1980). Au scris despre ea și în presă în limba moldovenească (articolul lui N. Ștefan în ziarul "Literatura și arta", 10.04.1980).
Vestita și frumoasa interpretă a reprezentat cu demnitate cultura rusă și moldovenească în toate țările unde teatrul pleca în turnee. Cu toate acestea, Svetlana a considerat că cea mai mare realizare a sa a fost nașterea fiului său Constantin. Inteligentă, citită, cu o educație bună, ea a acordat o mare importanță educației fiului și a copiilor săi vitregi, cu care nu imediat a găsit limbă comună. Iacob Burghiu, la prima vedere un om de succes, a suferit în tinerețe o dramă, pe care a reușit s-o depășească datorită soției sale.
Iar acum nepoata sa, Arina Burghiu, parcă a luat ștafeta din mîinile bunicilor săi, simțind farmecul și complexitatea creativității – ea pictează, se ocupă cu muzica, iubește literatura.
Alla Korkina "Cuvîntul Rusesc” (”Русское Слово”) 10.04.2020
- Еще несколько молдаван вернулись домой из Ливана
- В Кишиневе состоится грандиозный концерт Константина Московича, Тамары Гвердцители и группы ABBORN ©
- Правительство усиливает специальную защиту детей от вывоза за границу и незаконного удержания
- В Румынии идет снег: в некоторых местах толщина снежного покрова достигла 20 см
- Объявлено предупреждение о поездках в Болгарию
- В столице прошла сессия в рамках проекта YMCA Digital Media Hub Chisinau ©
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1602
- Populația:
- 3765 locuitori
Hîjdieni este un sat şi comună din raionul Glodeni. Hîjdieni este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 5 km de orașul Glodeni și la 181 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 3765 de oameni. Satul Hîjdieni a fost atestat documentar în anul 1602.
Comments
(0)