05 august 2024, 11:30 History 87339

Vasile Lupu – un ilustru domn al Moldovei

371 de ani în urmă, la 8 mai 1653, începea  cea de-a doua domnie a lui Vasile Lupu în Moldova. Unul din fruntaşii Răscoalei boiereşti din 1633 (contra lui Alexandru Iliaş), Vasile Lupu (pe atunci mare vornic) cu ajutorul turcilor ocupă tronul Moldovei la 20.03.1634 şi se va menţine la putere 19 ani, pînă în 1653.

A instaurat o atmosferă de conlucrare cu boierii autohtoni şi cei greci, care îşi întăriseră poziţiile în economia şi administrarea ţării. A stabilit Anii de prescripţie (termen de urmărire a vecinilor fugari) - 5 ani. Pe vremea lui Vasile Lupu, cărturarul moldovean Eustratie traduce în limba moldovenească „Pravilele lui Vasile Lupu” – primul cod de legi tipărit în Moldova. Domnitorul a ctitorit biserica mănăstirii Trei Ierarhi din laşi, „monument de o frumuseţe unică”, aici se va deschide la 1640 Academia Vasiliană, o tipografie. De la Vasile Lupu ni s-a păstrat unul dintre puținele monumente din Moldova dintre Prut şi Nistru, ctitorit de un domn - biserica Sf. Dumitru din Orhei. Anume în aceşti ani Gr. Ureche devine vornic al Ţării de Jos, îşi scrie nemuritorul său Letopiseţ al Ţării Modlovei, îşi desfăşoară activitatea mitropolitul Varlaam.

Vasile Lupu a susţinut legături diplomatice cu Rusia prin rezidentul rus la Iaşi A. Ordin-Naşciokin. A avut pofte cuceritoare: a rîvnit şi chiar a ocupat scurt timp teritoriul Valahiei. Aceste veleităţi au declanşat un îndelungat conflict între Matei Basarab, domnul Valahiei, şi Vasile Lupu. Pentru a evita incursiunile cazacilor zaporojeni Vasile Lupu a acceptat să-și căsătorească fiica, domnița Ruxanda, cu Timuș, fiul lui Bogdan Hmelnițki, hatmanul cazacilor. Dar chiar și ajutat de cazaci, în luptele de la Popricani, Finta, Sirca, Vasile Lupu este învins, tronul Moldovei ocupîndu-l logofătul Gheorghe Ştefan (1653-1658).

Contînd pe sprijinul Rusiei, noul domnitor a consolidat relaţiile cu ea: a semnat un tratat cu ţarul rus Alexei Mihailovici. În anii domniei lui Gheorghe Ştefan îşi începe prodigioasa activitate Nicolai Milescu Spătaru, are loc Răscoala seimenilor (mercenarilor). Din martie 1658 pînă în noiembrie 1659 în Moldova domneşte Gheorghe Ghica de „neam albanez”, apoi, din 1659 pînă la 1661, la tronul Moldovei s-a aflat Ştefăniţă Lupu.

După Vasile Lupu Moldova devenise o „ţară de jac” a tuturor vecinilor şi a diferiţilor aventurieri. S-a „scos la evidenţă gradul de mare corupţie al turcilor; pentru nişte pungi cu galbeni ei nu se mai uitau pe cine îl pun pe tronul Moldovei”.