04 april 2023, 11:00 Moldovan reality 1746

Noul penitenciar din Chișinău, reproiectat din nou

La 15 ani de la primele discuții despre construcția unui penitenciar nou și modern în mun. Chișinău, planul rămîne tot pe hîrtie.

Istoria de un deceniu a noului penitenciar

Discuțiile despre construcția unui nou penitenciar, modern, în Chișinău, au apărut încă în anul 2008, atunci cînd parlamentarii de atunci au votat un proiect de lege în acest sens. Conform inițiativei, penitenciarul urma să fie construit în localitatea Pruncul, de către un investitor privat, care în schimb urma să primească lotul de pămînt din str. Bernardazzi, unde la moment, este amplasat penitenciarul nr.13, acesta urmînd să fie evacuat.

În anul 2011, Guvernul Republicii Moldova a inițiat negocieri cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei cu scopul finanțării proiectului de construcție a unui penitenciar cu statut de izolator de urmărire penală care urma să substituie Penitenciarul nr. 13. Drept urmare a negocierilor, la data de 13 iunie 2013, Consiliul de Administrare a Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei a aprobat proiectul.

Guvernul anunța că noul penitenciar va costa 44,5 milioane de euro, dintre care 39 de milioane de euro ar reprezenta un împrumut și încă un milion de euro – un grant, ambele de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Contribuţia guvernului era de 4,5 milioane de euro. În 2019, acordul de împrumut a fost extins pînă la 31 decembrie 2022, cu aprobarea unei sume adiționale de 10 milioane de euro împrumut şi o majorare proporţională a contribuţiei guvernului, pînă la 6,8 milioane de euro.

După 15 ani de la prima inițiativă, planul a rămas tot pe hîrtie. În iulie 2020, managerul de proiect din cadrul Unității de Implementare, Igor Eșanu, spunea că lucrările de construcție ale noului penitenciar din mun. Chișinău, care urmau să fie finalizate în 2019, ar urma să se încheie abia în 2022. Anul 2022 a ajuns la final, însă construcția penitenciarului nici măcar nu a început.

http://anp.gov.md/

Pe 8 august 2022, ministrul de atunci al Justiției Sergiu Litvinenco a declarat că construcția unui nou penitenciar în Republica Moldova ar putea începe în luna septembrie, iar premierul Natalia Gavrilița i-a cerut să grăbească procesul. Trei luni mai tîrziu, Litvinenco a declarat la o emisiune televizată că edificarea unui nou penitenciar este încă în stagnare, întrucît acesta necesită reproiectat.

Reproiectăm și tăiem 30% din locuri

Patru luni mai tîrziu, la început de aprilie 2023, proiectul de Construcție a Penitenciarului Chișinău este la etapa de reproiectare. Informația a fost confirmată pentru NM de către reprezentanții Ministerului Justiției. Responsabilii instituției au estimat o crește cu 40% a costurilor planificate.

„În februarie 2022, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) a sistat demararea procedurii de achiziție a lucrărilor de construcție, din cauza majorării substanțiale a costurilor materialelor de construcție. În iunie a fost contractat proiectantul pentru a desfășura actualizarea devizului de cheltuieli, iar în luna septembrie, Ministerul Justiției a recepționat devizul actualizat, constatîndu-se o creștere a costului construcției cu 40%. În octombrie 2022, CEB a organizat o misiune tehnică de monitorizare a proiectului, în urma căreia a recomandat reducerea capacității noului penitenciar, avînd în vedere evoluția descendentă a numărului deținuților în Penitenciarul nr. 13”, se arată într-un răspuns oficial oferit NM.

Astfel, penitenciarul era proiectat inițial pentru o capacitate de 1536 locuri, însă momentan autoritățile consideră că este necesară o reducere cu 30% a numărului de locuri. Acest lucru va permite restrîngerea cheltuielilor.

„Numărul deținuților în Penitenciarul 13, în timpul vizitei de monitorizare, era de 676 persoane, inclusiv 546 de preveniți. În total, pe țară se dețineau 982 de preveniți, iar, pe parcursul anilor 2012-2022, în Penitenciarul 13 s-au deținut în medie în jur de 1000 de persoane. Prin urmare, CEB a considerat nejustificată capacitatea penitenciarului proiectat. Pe fonul creșterii prețurilor și scăderii populației penitenciare, Comitetul de supraveghere al Proiectului a aprobat prin decizia sa din 22 decembrie 2022, opțiunea de reproiectare a penitenciarului pentru o capacitate de 1050 locuri. Acest lucru va permite economisirea mijloacelor financiare”, a precizat Ministerul Justiției.

Penitenciare supraaglomerate

Între timp, un studiu publicat la sfîrșitul lunii martie 2023 de Asociația Promo-LEX arată că în 6 penitenciare din 17, populația penitenciară depășește plafonul de detenție. Cea mai gravă situație este în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, unde sînt deținute cu aproape 400 de persoane mai mult decît număr prevăzut. Ministerul Justiției explică că fluxul de deținuți nu poate fi gestionat și controlat de Administrația Națională a Penitenciarelor.

„Cu referire la suprapopularea penitenciarelor, conform datelor statistice din 27.03.2023 cu privire la numărul persoanelor deținute în instituțiile penitenciare ale Republicii Moldova, există suprapopulare în Penitenciarul nr. 11 – Bălți și Penitenciarul nr. 13 – Chișinău. Aceste instituții au statut de izolator de urmărire penală, iar fluxul de intrări nu poate fi gestionat și controlat de Administrația Națională a Penitenciarelor”, au comentat situația reprezentanții Ministerului Justiției.

Ministerul Justiției a dat asigurări că, pînă la finele anului 2023, va fi elaborată o propunere de politică publică privind reducerea suprapopulării în penitenciarele din Republica Moldova, cu susținerea Consiliului Europei.

Condamnări la CtEDO din cauza condițiilor de detenție inumane

Pe 1 ianuarie 2019 a intrat în vigoare mecanismul compensatoriu pentru soluționarea reclamațiilor privind condițiile inumane de detenție. La un an de la implementarea acestui mecanism, guvernul a decis să instituie un moratoriu din cauza faptului că majoritatea deținuților au cerut în instanță reducerea pedepselor din cauza condițiilor precare de detenție. În urma aplicării acestui mecanism, au fost eliberați din închisori 163 de persoane, iar cuantumul despăgubirilor de ridică la aproape două milioane de lei.

Printre cazurile de rezonanță în care a fost aplicat acest mecanism compensatoriu se numără cel al fostului premier Vlad Filat, eliberat în urmă cu un an din închisoare după ce sentința de condamnare de nouă ani a fost redusă cu 682 de zile.

Potrivit unui raport al Promo-LEX din 2021, în ultimii 15 ani, Republica Moldova a pierdut la CtEDO peste 40 de dosare, din cauza condițiilor de detenție inumane din Penitenciarul nr. 13. Potrivit specialiștilor din domeniu, în prezent, cele mai multe condamnări privind condițiile proaste de detenție vizează Penitenciarul nr.13 din capitală.